Naivul

Nea Ion auzise ca se dau credite pentru agricultura. Avea si el o parcela de vreo 1.500 de metri patrati langa un paraias si s-a gandit ca ar putea face o sera sa produca zarzavaturi si trufandale tot anul.

S-a dus la banca prin care se obtineau finantarile si a cerut creditul. Celor de la banca le-a placut ideea, au studiat dosarul, au zis ca-i bine, da’ aveau o neclaritate: cum va uda zarzavaturile? “Pai cu apa din parau” – spune nea Ion. “Da, dar pentru asta iti trebuie proiect de la Ape” – ii spun cei de la banca.

Omul se duce si aduce expertul in ape, face proiectul, plateste pe el sapte milioane si se prezinta din nou la banca. “Bravos, nea Ioane! – este laudat. Da’ iarna ce faci cu zarzavaturile”. “Pai incalzesc sera” – raspunde omul.

“Da, bine, dar ai nevoie de aprobare de la Mediu”. Nea Ion se scarpina sub cusma si se duce la Protectia Mediului, da si acolo bani pentru proiectul de mediu, si se prezinta cu ditamai dosarul gros de o schioapa din nou la banca.

E batut iar pe umar: “Nea Ioane, acu te duci mata si iei aprobari de la RomTelecom cum ca nu trece nici un cablu pe sub sera, de la Electrica pentru ca sa-ti spuna ca nu trece nici un cablu pe deasupra si de la RomGaz ca nu ai vreo conducta de gaze pe dedesubt”.

Dupa vreo cateva saptamani, nea Ion vine din nou la banca. Aduce cu el toate aprobarile. Credea el ca astea or fi ultimele. Da’ de unde. Acum este trimis dupa autorizatii de la primarie.

Se intoarce nea Ion in sat, ia primarul si viceprimarul la un pahar de vin si le spune ce vrea sa faca. “Pai, bine, nea Ioane, da’ de unde bani?” – este intrebat. “De la banca, finantare de la UE”.

“Aaaa, de la UE… Si cine o sa munceasca in sera?”, il intreaba primarul. “Pai cine, oamenii de la noi din comuna”. Cand aude primarul ca nea Ion creeaza locuri de munca si va plati si impozite la bugetul local, il ia pe vice de o aripa, se incuie in birou si se chinuie jumatate de zi sa scrie toate autorizatiile si planurile si proiectele cerute de banca.

“Buna treaba! – il lauda din nou bancherul. Da’, ia spune, cam ce suprafata o sa aiba sera?” “Pai cam 1.500 de metri patrati”.

“Aaaa, dar in cazul asta este cladire industriala. Nu-s bune aprobarile de la primaria din comuna, trebuie de la Urbanism de la Bacau”.

Nea Ion, care cheltuise deja vreo 30 de milioane s-ar mai fi dus si la Bacau sa ceara aprobarile.

Doar ca n-a mai avut timp.

Perioada de acordare a creditelor se terminase si el nu completase decat jumatate din formularele cerute de bancher.