Dupa ce ani buni au contribuit din plin la cresterea economica a tarii, capsunarii s-au plictisit sa inlocuiasca investitorii straini lipsa la raport si s-au decis sa-si tina banii castigati in strainatate pentru ei. Pentru ei si tarile adoptive, in care vor cumpara pamanturi, apartamente si masini.
De la 4 miliarde de euro trimise in tara anul trecut de romanii care muncesc in strainatate, suma a ajuns la numai 1,7 miliarde anul acesta.
Pe de o parte, e bine, pentru ca intrarile masive de valuta aveau ca efect destabilizarea balantei de plati. Mai pe romaneste, banii trimisi rudelor din tara erau folositi pentru a cumpara tot marfuri din strainatate. Lucru care – ne asigura guvernatorul Isarescu- era destul de naspa.
Ma rog, eu cred ca presiunea cea mai mare asupra balantei de plati a avut-o creditul cu buletinul si aplicarea cotei unice la impozitul pe salarii.
Pe dealta parte, situatia devine cam albastra. Si asta pentru ca toata cresterea economica din ultimii ani s-a bazat pe fluxurile de valuta apartinand ‘capsunarilor’.
Ani la rand economia a crescut si somajul a stagnat pentru ca veneau sutele de euroi din afara. Din banii astia traiau si cumnatu si cumnata si bunica si pisica si copiii aia doi ramasi in tara.
Lucrurile se schimba. Dupa ce si-a adus nevasta in Strainezia, romanul l-a chemat si pe cumnat si cumnata si acuma isi aduc si copiii. Iar pentru bunica ajunge si o singura suta de euro.
Ce se poate intampla in lipsa intrarilor de valuta capsunista?
Economia este in mare parte privatizata, dar legaturile de afaceri inca se bazeaza pe “cumetrii” politice.
Bursa, o posibila sursa de finantare, este inca in pampersi si supusa unor perversiuni politice; sa ne amintim numai episoadele cu Ionut Popescu ministru si declaratiile care au bulversat piata de capital (tema pentru acasa: cate miliarde a castigat Ionut Popescu din manipularea Bursei).
Sistemul bancar inca e nesigur. Nesigur pe resursele si puterile sale, desigur. Bancherii deschid punga cu usurinta pentru creditele de nevoi personale, dar fug ca dracu’ de tamaia creditelor pentru finantarea afacerilor.
Autoritatile care ar trebui sa vegheze la corectitudinea afacerilor, atunci cand nu sunt numite pe criterii politice, deci mai mult sau mai putin paralele cu meseria, se supun directivelor ‘de sus’ sau incearca sa ‘prinda cheag’ in scurtul timp pe care-l au la dispozitie intre doua scrutinuri.
Peste toate astea, un intreg sistem politic preocupat doar cu lupta pentru ciolan.
Io zic sa va faceti stocuri de hartie igienica.
Pentru ca vin vremuri cacacioase.
