Pe economic

    0
    17

    Ca ziarist, am inceput sa scriu pe economic. Asta daca las la o parte experienta din timpul facultatii, cand am prestat pe social, de ma saturasem de OPC-uri si ale subiecte la fel de interesante.

    Era o perioada frumoasa. Fabricile inca nu se privatizasera, serviciile la fel. Firmele nu se ascunsesera inca dupa departamente de PR si purtatori de cuvant obtuzi.

    Discutiile se purtau direct cu managerii sau/si cu liderii de sindicat. In general, lumea se arata dispusa sa vorbeasca. Probleme erau cu duiumul.

    Devenisem un mic “expert” in energie. Locala, bineinteles. Stiam, de exemplu, harta cablurilor de inalta si medie tensiune. Stiam cat le ia celor de la Renel sa faca o “bucla” in cazul in care se impusca un cablu subteran. Si cablurile se impuscau des, mai ales daca ploua. De cele mai multe ori un cartier ramas fara curent era realimentat dintr-o alta parte si, numai in cazuri extrem de rare, cand nu se putea face “bucla” ramanea lumea fara curent.

    Ciudat, dar de cand au luat nemtii E.On-ul penele de curent s-au indesit si dureaza mult mai mult.

    Aveam acces la consumurile de energie. Renelul le punea la dispozitie relativ usor, doar sa-i anunti din timp sa aiba vreme sa le scoata din baza lor de date.

    Stiam, de exemplu, daca firmelor le merge bine sau rau intr-o anumita luna. Pe baza consumurilor de electricitate. Faceam tot felul de comparatii interesante.

    Si RomTelecomul era un subiect fierbinte. De la facturi umflate, la defectiuni dupa furtuni, cresteri trimestriale de tarife si pana la razboiul cu autoritatea de reglementare a concurentei. Care daduse firma de telefonie in judecata pentru ca, desi aveau trebuiau sa ofere gratuit niste metri de cablu la instalarea unui post telefonic, taxau treaba asta.

    Erau greve, actiuni sindicale, mitinguri… Nu te plictiseai.

    Acum, vad ca jurnalismul economic s-a redus in mare la compilarea comunicatelor de presa. Eventual un subiect de la un combinat la care s-a petrecut un accident de munca, o mica analiza macroeconomica, analiza pietei de capital, de parca toti romanii ar juca la Bursa.

    In general subiectele “fierbinti” sunt evitate. Exista fabrici care trateaza muncitorii ca pe niste sclavi, care dau salarii de mizerie, atunci cand le dau. Exista intreprinderi care traiesc numai din inchirierea spatiilor sau din suveici financiare.

    Despre E.On, ce sa se mai scrie… E greu de luat legatura cu purtatorul de cuvant – unul singur pe Moldova, care e la Iasi…

    Mda… Cand ma obisnuisem si eu cu mediul economic, am fost transferat pe politica. Prin 2002. Oricum, pe economic nu mai era mare lucru de scris.  Adica nimic cu adevarat interesant.