Subiecte reincalzite

    Nu, ca trebuie sa o spun. La inceput am zis ca e o parere. Apoi, ca e coincidenta. dar deja lucrurile sunt clare: desteptarea reia subiectele altor ziare. Le reincalzeste, sperand ca nu o sa se prinda nimeni si le re-publica.

    A scris Semne Particulare despre ilegalitatile de la santierul Real, de la marginea Bacaului (12.07.2007), dupa cateva saptamani (15 august) vine Desteptarea cu acelasi subiect, aceeasi structura a articolului.

    A scris Ziarul de Bacau de situatia elevilor care abandoneaza scoala din cauza saraciei (1 august 2007), pe 17 august, povestea este reincalzita de Desteptarea.

    A scris acum cateva zile Observator despre circulatia infernala de pe Calea Republicii, scrie si Desteptarea azi.

    11 COMENTARII

    1. Actuala echipa de la Trust este extrem de slaba. Pacat. Ziarul e scris prost, televiziunea este un dezastru. La radio, mai misca cite ceva, dar sint tot mai putini si ei…
      Deci, de unde subiecte originale? Oricum, “reincalzirea” e tot un fel de plagiat. Specific, vad, unui ziar intreg.

    2. Nene Gheorghe, daca nu stii, nu vorbi (desi imi dau seama ca a fi comentator de blog e deja capatul de linie si apogeul tau in cariera de gurist). Noi scoatem un cotidian cu vreo 6 oameni, fata de o concurenta care are dublul acestei sume, daca nu mai bine. Nu mi-ar conveni sa am si eu 15 ziaristi care sa imi scrie relaxat, la lumina candelei, doua stiri linistite? Sigur ca da. Voi avea in viitorul apropiat? Hai sa nu imi fac iluzii desarte. Nu sunt ai mei niste genii, dar sunt extraordinar de muncitori. Stiai ca cele doua pagini de sport ale Monitorului sunt facute de o singura persoana? Si nu ditamai barbatul, ci o fata delicata ce ar putea da de pamant cu toti ceilalti mari jurnalisti de presa sportiva din Bacau, ce scot uneori niste porumbei din gura de ma ia rasul (plansul il las angajatorilor). Nu mai vorbesc de infractional, unde singurul defect al Getei Panaite e ca lucreaza la un ziar fara mari resurse, ce i-ar putea facilita munca de investigatii. In politic, nu ma mai bag. Chiar nu e termen de comparatie, iar liberalii stiu prea bine (si, daca nu ma crezi, intreaba-l pe primar ce parere are de grupul vesel de comentatori politici de la Monitorul).

      Nu stiu daca lucrezi in presa sau in apropierea ei. Cred ca ai mai multe informatii decat omul obisnuit care vine pe la noi la ziar rugandu-ne sa dam in Xulescu, ca le-a dat in cap cu manie proletara. Ar trebui macar sa fii multumit ca mai sunt in lumea asta niste oameni care nu lucreaza pentru multi bani (in redactia noastra nu se arunca cu bani murdari, oricat de mult ar cotcodaci dusmanii), care nu au bani sa isi permita masini scumpe, cu banul jos (vezi un anume caz din Desteptarea, nu dau nume dar iti poti da seama usor).

      Sigur ca avem o orientare politica. TOTI au o agenda politica, chiar si mult-laudatul caz al Ziarului de Bacau din timpul Nicoletei Bichescu. Am fost acum la o intalnire cu mai multi redactori-sefi ai Monitoarelor moldovene si am auzit acelasi lucru: “ah, noi suntem cu pesedeul, ne batem cu Ziarul, care e al liberalilor” etc.. etc.. Ai fi dement sa ceri de la un ziarist o nu-stiu-ce deontologie, atata timp cat patronul are libertate deplina sa ii dea in cap cu ea. Da, suntem solidari cu politica patronului. SI? Nu mi se pare deloc o rusine. Sunt un om de dreapta autentic, asa ca doctrina lor mi se pare perfect acceptabila. Daca as fi lucrat pentru nu-stiu-ce publicatie stangista mi-ar fi fost rusine.

      De fapt, singurul lucru de care mi-e rusine e ca nu pot pune destul in valoare niste oameni buni, ziaristi care… si aici vreau atentie maxima, ca vreau macar asta sa retii… NU PRIMESC COMENZI POLITICE, nici de la mine, nici de la altcineva. Ii poti spune o intelegere tacita. Nimeni nu isi pune pielea la bataie in veninoasa lume a politicii daca nu vrea. De ce mi-o pun eu? Pentru ca imi place, pentru ca ma pricep si pentru ca sunt redactor-sef al unei publicatii de dreapta, care isi duce cum poate existenta (ca nu are la dispozitie resursele sau chioscurile concurentei). Tie nu iti convine asta, putin imi pasa, oricum nu esti cititor al ziarului meu. Dar cred ca macar cei ce te citesc ar trebui sa stie ca debitezi numai prostii.

      Ah, inca un lucru. Un ziar e, pana la urma, suma eforturilor celor care lucreaza acolo + politica editoriala facuta de patronat. Daca politica editoriala are o importanta mult prea mare (exemplu Desteptarea), eforturile angajatilor nu prea mai conteaza. Rezultatul: ne confruntam cu problema demisiilor frecvente de la trustul lui Seche, de care vorbea si Razvan acum cateva zile. Vezi si Ziarul de Bacau: in momentul in care interventia patronala a crescut, Razvan s-a vazut marginalizat iar noua achizitie, ziaristul Gabi Mihai, a reusit performanta de a rezista doar trei zile aberatiilor sefilor. Unde ne situam noi? Nu iti spun decat atat: cei ce nu vor, isi fac doar treaba; cei ce vor, o fac de capul lor (ca e oricum mai bun decat al tau).

    3. Pt. Herman: “cei ce nu vor, isi fac doar treaba; cei ce vor, o fac de capul lor”. Interesant, adinc, dar ce cauta cele doua virgule dintre subiect si predicat?

      Ai scris mult si am citit pe diagonala. Singura problema pe care o vad eu este ca tu si cei de acolo nu sunteti ziaristi, iar Monitorul de Bacau nu mai e ziar de mult timp. Din pacate, voi nu va dati seama de asta. Restul replicii tale e plin de naivitati si de dovezi ca nu stii cu ce se maninca meseria asta de ziarist.

    4. Mda, greseli nepermise… asta dovedeste ca nu trebuie sa ma arunc la vorbe tari fara sa fiu un pic atent la text… imi dau palmele de rigoare…

      Eu nu sunt ziarist si imi asum aceasta calitate cu placere. Pentru mine, scrisul e ca o descarcare de energie si nicidecum ca o informare obiectiva a cetateanului. De asta nici nu prea scriu stiri sau relatari… E, insa, un pic jignitor ca cei cu care lucrez zi de zi sa nu se poata bucura de statutul de “jurnalist”. Ziarul Monitorul nu a fost tras in jos de mine ori de cei care lucreaza actualmente aici; a fost trantit de o serie de redactori-sefi care nu prea aveau treaba cu presa (baietii de la Ziarul de Bacau ti-ar putea spune mai multe de un anume Ovidiu), de o politica falimentara care a permis scaderea vertiginoasa a tirajelor… dar repet, asta a fost cu mult inainte de venirea mea la ziarul acesta.

      Hai sa iti mai spun ceva: oamenii acestia sunt jurnalisti; otrepele pe care ii numesti tu jurnalisti mananca rahat pe la televiziuni gen Realitatea sau Antena, in timp ce conturile personale se incarca cu euro… mii de euro. Jurnalistii aia adevarati conduc masini Jaguar, isi admit unul altuia apartenenta politica, baga materiale cu mesaj, modifica stirile pentru a ajunge pe placul celui care marca banul, au ajuns la un grad de nesimtire proteic din care nimeni nu ii mai poate scoate. Noi nu influentam foarte mult scena politica, dar ne facem o treaba din care nu scoatem prea multe avantaje; ei, in schimb, o controleaza, fiind la randu-i controlati.

      Voi spune vreodata mai multe despre piata media din Romania, o piata atat de viciata si imorala incat chiar si politicul pare curat prin comparatie. Situatia din Bacau e inca buna… noi nu avem inca un Rosca Stanescu (asta ii spunea unei jurnaliste, mandru de vila sa cu patru etaje, ca are o casa babana datorita unui singur lucru: “santajul si etajul”), un Turcescu (te sperii daca afli cat ia asta pe emisiune) ori un Tatulici. Din pacate, si aici e tragedia, oamenii din tara asta s-au obisnuit sa il injure pe ala micu si sa traiasca extaziat cu imaginea celor mai mari mafioti in fata televizorului.

      Foarte bine, lanseaza-ti criticile, desfiinteaza-ma. Ce crezi ca ai realizat cu asta? Eu sunt mic, infinit de mic; nu am nicio putere. Faptul ca am iesit acum la atac e un punct in minus, care ma va costa probabil multe. Daca ramaneam la Bucuresti eram probabil la fel de injurat in bloguri, insa as fi fost ocupat sa imi numar gramada de bani ca sa mai dau atentie acestor neplaceri minore. In schimb, stau sambata seara si comentez pe internet… mda, sunt mare, domnule!!!

    5. “Pentru mine, scrisul e ca o descarcare de energie si nicidecum ca o informare obiectiva a cetateanului. De asta nici nu prea scriu stiri sau relatari” – Nene Herman, meseria de la stiri incepe. Daca nu stii sa scrii o stire completa, atunci nu esti ziarist ci, in cel mai bun caz, publicist, comentator. Iar locul tau e la pagina de opinii. La un ziar, editoriale scriu doar jurnalistii cei mai buni, care au ceva de spus. Ziaristul profesionist isi face meseria zi de zi cu pasiune, dar nu ca o “descarcare de energie”, ca jurnalismul nu e fotbal. Sau sex.

      Fara sa-ti dai seama, ai numit singur cauza stingaciilor si amatorismului de la ziarul tau: nu aveti de la cine sa invatati, iar functia de redactor-sef o detii pentru ca nimeni altcineva nu o doreste. Imi pare rau, dar asta e situatia. Sefii tai ofera postul tau in stinga si in dreapta. Si nimeni nu il accepta, deocamdata.

      Cistigurile mari – cum ar fi al lui Turcescu – nu sint nici ilegale, nici imorale. Omul e platit pentru audientzele pe care le face. Asa e in tv si la radio. Semnele de intrebare apar la ziaristii slabi care au averi colosale, desi n-au performantze profesionale.