Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt un fel de struto-camila. Pentru ca nu au nici relevanta alegerilor parlamentare nationale – care sunt un fel de banda de turnesol pentru preferintele electoratului. Si nici relevanta unor alegeri locale, care masoara apetenta electorilor pentru anumite persoane.
Pot spune ca alegerile europene nu au nici o relevanta, in ciuda faptului ca toate partidele politice se straduiesc sa se convinga de faptul ca stampila pusa pe buletinele de vot fi ca un barometru pentru masurarea preferintei electoratului pentru clasa politica.
Bruxelles-ul e prea departe. Pe cei pe care-i vom alege acum nu-i vom mai vedea decat foarte rar si vom avea surpriza ca, uneori, sa voteze intr-un stil ciudat.
Vom vedea ca alesii nostri trimisi in Europarlament nu vor vota in functie de interesul de moment al Romaniei. Ci, in functie de interesul grupului parlamentar din care fac parte.
Si surpriza asta o vor avea si ei, dupa ce vor fi „prelucrati” de colegii de grup.
Parlamentul European nu este un Parlament al natiunilor, ci unul al fortelor politice.
Se discuta tot mai mult la Bruxelles despre „deficitul de democratie”, despre faptul ca europarlamentarul nu mai reprezinta alegatorul din tara sa, de care este despartit de mii de kilometri.
Raspunsul la intrebarea din titlu inca nu l-am aflat. Azi a fost ultima zi de depunere a candidaturilor.
Ce stiu este ca Bacaul nu are nici un candidat pe loc eligibil.
PSD-ul l-a impins pe Radu Catalin Mardare departe, la coada listei. PD a avut doi candidati bacauani, unul s-a lasat pagubas si altul e tot pe la final.
PNL il are pe Ionel Paler pe locul 13. Ca sa intre in Europarlament ar insemna ca PNL sa ia macar 33 la suta din voturi. Ceea ce este, un pod prea indepartat.
PRM o are pe Codruta Arvinte. Inca nu stiu pe ce loc a fost pusa, insa, PRM nu are foarte mari sanse sa trimita prea multi parlamentari la Bruxelles.
Iar restul partidelor nu mai conteaza.