Ramasesm dator cu o analiza a site-urilor de presa din Bacau, dupa ce am auzit ca o sa apara un site de stiri asociat unui trust de presa in formare.
Da, avem ziare, acestea au site-uri. Dar ce site-uri, iesite parca direct din epoca de piatra. E drept, si-au luat inima in dinti unii si au dat posibilitatea cititorilor sa-si dea cu parerea la articole. Sau sa dea note.
E un pas inainte, dar nu destul.
Site-urile de ziar din Bacau nu sunt facute sa suporte publicitate. Sunt niste pagini web in care s-a descarcat cu lopata textul pregatit pentru print, s-a mai pus, eventual o poza, si gata.
Or, un site poate oferi mai mult de atat.
Un site poate completa materialul aparut pe print. La un subiect controversat poate oferi un poll pe care cititorii sa voteze daca chestiunea cutare este buna sau nu.
La un reportaj se poate oferi o galerie foto (sau video) cu pozele care, din cauza spatiului restrans de pe print, nu au incaput in editia pe hartie.
Se pot livra fragmente video sau audio din conferintele de presa.
Ideea este sa determini cititorul de pe hartie sa intre si pe net.
Un exemplu la indemana este ProTV. Care da reportaje pe post, dar incita telespectatorul sa intre si pe site, pentru imaginile necenzurate, de exemplu.
Desteptarea a restrictionat accesul la articolele de pe site. Un pas cum nu se poate mai gresit. In locul lor modernizam site-ul, cresteam oferta de pe site, mai ales ca au si radio si TV in trust.
Puneam, de exemplu, o parte din stirile de pe TV ca videoclipuri pe site-ul ziarului.
Si nici nu trebuie sa consumi banda de net pentru asta; o solutie ieftina ar fi fost sa incarce videoclipurile pe un site de hosting video.
Sunt o multime de site-uri chiar si in Bacau care au nevoie de promovare si care ar fi dispuse sa plateasca publicitate. Observator-ul, am vazut, a vandut publicitate catre gradinite particulare. O miscare buna macar pentru inceput.
Insa pentru asta site-ul trebuie organizat in asa fel incat sa permita afisarea de banere in standard IAAB. Cel mai cunoscut si mai bine pus in valoare in sectiunea de articole este cel patrat de 300×300 de pixeli.
Poate fi setat sa apara la inceputul textului, la mijloc sau sub articol. Poate fi pus in lateralul articolului, pe o coloana cu „alte titluri”.
Ideea este ca exista cumparatori de publicitate, trebuie doar cautati.
Si nici nu trebuie sa fie clienti locali. Poti pune adsense, poti pune linkuri platite de la TextLinkAd.
Ce nu mai au site-urile locale este un fisier RSS.
Lumea evolueaza, apar tot mai multe site-uri, e tot mai greu sa le vizitezi pe toate. Asa au aparut RSS read-eurile: in program bagi linkul catre fisierul RSS si citesti titlul si sapoul iar daca te intereseaza, dai click si citesti articolul.
De ce ar fi interesate ziarele sa prezinte doar titlurile in conditiile in care, daca cititorul nu e interesat si nu intra pe site, deci nu e contorizat ca vizitator?
Pai, se poate baga publicitate intre titlurile de pe RSS. Simplu.
Ce le mai lipseste? Un specialist SEO – Search engine optimization. Asta le-ar putea dubla traficul.
Ce s-ar mai putea face?
Un blog al ziaristilor. Mediafax are, de exemplu.
Citizen journalism – posibilitatea ca userii sa scrie articole. Desi, aici e cu dus si intors, pentru ca nu poti controla daca un user nu cumva face copy/paste din alta parte.
Dar se poate incerca.
O sectiune destinata comunicatelor de presa. Firma cutare, asociatia pentru protectia drepturilor albinelor sa-si publice, eventual contra-cost, un comunicat. Cu conditia sa nu sara calul.