Zic unii ca a-ti face cumparaturi pe Internet e ca un joc la loto. Tu alegi ce doresti sa primesti, dupa care te rogi sa primesti ce ai comandat si sa fie în stare de functionare. Pentru ca atunci când spui cumparaturi pe Net spui electronice. Și da si nu. Adica, da, s-au vazut cazuri în care multi care au comandat la magazinele on-line si-au muscat degetele dupa ce au deschis coletele. Dar sa nu exageram. Adevarata problema nu este onorarea comenzii, ci expeditia ei. Acolo sa vezi balauri si capcane.
Și toate firmele de curierat “rapid” sunt una si una, cu nimic mai breaza vreuna de alta. Daca treci peste socul celor patru-cinci zile care trec din momentul în care coletul a plecat din Bucuresti si pâna a ajuns în Bacau, trebuie sa te înarmezi cu rabdare si tutun, pentru ca, poate nu stiti, dar firmele de curierat practica geometria neeuclidiana…
Ca urmare, linia drepata nu va mai fi calea cea mai scurta între doua puncte; pentru ele cel mai scurt drum este o complicata spirala spatio – temporala, în care viteza este invers proportionala cu distanta: cu cât coletul se apropie de tine, cu atât viteza lui scade. Pentru ca, dupa ce a ajuns în Bacau, mai dureaza o multime pâna când curierul te localizeaza, apoi te viziteaza acasa, evident, dimineata, când esti la serviciu.
Și îti lasa un bilet în usa în care te someaza sa-l contactezi. Daca nu ai serviciul la maximum doi kilometri de casa, esti condamnat: curierul care are coletul tau nu ti-l poate aduce la job, pentru ca job-ul tau se afla pe traseul altui curier; dar nici acasa nu ti-l poate aduce pentru ca termina programul înainte de ora la care ajungi tu acasa.
Prin urmare, coletul mai asteapta câteva zile sa se faca transferul între cei doi curieri, astfel încât sa se înscrie pe traseul corect. Dupa care mai astepti ca masina în care se afla comanda ta sa-si faca drum prin zona sediului tau…
