Imi dau seama tot mai mult ca preferam modelul vechi, de vot pe lista. Pentru ca, parerea mea, in Parlament conteaza prea putin omul, cat partidul. Dealtfel, oamenii alesi in Parlament sunt doar o simpla statistica necesara pentru a se putea crea aliante si, respectiv, guverna. Iar faptul ca in Parlament sunt trimisi si oameni in carne si oase si nu se foloseste doar rezultatul votului popular este pentru a se introduce un factor de incertitudine in sistem – un om poate trece de la un partid la altul, poate vota contra partidului, etc.
Noi ii vedem, asa cum ni-i prezinta presa, dormind in Parlament, insa ei nu conteaza. Fiecare partid are negociatorii sai, are oamenii care conduc, care gandesc si care isi umplu, inevitabil, buzunarele.
Asta nu ar fi rau, in principiu, atata vreme cat prin modul de guvernare creeaza premizele ca si restul lumii sa traiasca bine.
Cum spuneam, partidele au cei cativa oameni care sunt necesari pentru a stabili strategiile; restul “alesilor” sunt doar carne de tun din care, uneori, se mai recruteaza marfa proaspata.
Concluzia mea este ca votul uninominal este ne-necesar; ziua votului este un eveniment cu insemnatate statistica, in care conteaza pe ce partid pui stampila, nu pe ce om. Acel om nu are puteri de administrator local; el are puteri de legiuitor; teoretic alegerile parlamentare trebuie sa stabileasca prin metoda cercetarii intregii colectivitati (de alegatori) ce fel de doctrina economica alege o natie.
Asta in conditiile in care partidele ar avea doctrina. PSD si PNL inca mai au principii dupa care se ghideaza (nu ma refer la oamenii – parlamentari, care, fiecare in parte are alte interese iar multi chiar habar nu au de principiile doctrinare).
PRM este clar ca nu e interesat de economie, ci de politica si de executia mafiotilor si ungurilor.
UDMR este un partid care nu ar trebui sa existe, dat fiind ca singurul scop urmarit este etnic.
PNG este mai mult o gluma buna.
Si ajungem la PDL. Care, din punct de vedere al pozitionarii, se considera de centru-dreapta. Dar din punct de vedere al semnalelor emise este o struto-camila, o combinatie de stanga cu extrema dreapta. O ideologie imposibila.
Ca sa raspund la intrebarea din titlu, eu nu o sa votez oameni. O sa votez un partid. Iar votul meu chiar o sa conteze, pentru ca daca va iesi un candidat pe care nu l-am votat, sufragiul meu va ajunge, prin redistribuire, la partidul pe care am pus stampila.
Pentru ca pe mine nu ma intereseaza oamenii care ajung in Parlament, ci modul in care se creeaza un echilibru necesar guvernarii.
Da’ mai lasa-i, ma, p-astia, ca tot au fost prin Parlament! Voteaza-ma pa mine!
Stelian “Lica” Popescu, porcu’ parlamentar
EU CU MINE TRAIM BINE!