Ca o replica la Green Card-ul americam Uniunea Europeana introduce Blue Card-ul, pentru a putea importa legal creiere din tarile din afara spatiului comunitar.
Blue card-ul european, similar cu sistemul american “green card”, va atrage imigranţi cu o înalta calificare profesională, în special în sectoare care se confruntă cu lipsa personalului calificat. Prin adoptarea raportului Klamt, deputaţii europeni au insistat asupra unor definiţii mai clare şi au asigurat un sistem care oferă o anumită flexibilitate statelor membre, reafirmând principiul “preferinţei comunitare” […] Propunerea de directivă doreşte să îmunătăţească atractivitatea UE ca destinaţie pentru muncitorii înalt calificaţi, având în vedere că “50% din imigranţii cu înalte calificări profesionale se îndreaptă către SUA sau Canada şi doar 5,5% vin în UE” potrivit raportoarei Ewa Klamt (PPE-DE, Germania). Raportul PE a fost adotpat cu 388 voturi pentru, 56 împotrivă şi 124 abţineri. Sursa: Comunicat al Parlamentului European
Numai ca, Blue Card-ul nu va da drept de munca in toate statele UE.
Autorităţile naţionale pot, de asemenea, să refuze un deţinător al unui blue card emis de un alt stat membru UE, având posibilitatea de a decide pentru preferinţa comunitară. […] O persoană care a îndeplineşte condiţiile prevăzute de directivă i se va elibera un blue card UE, cu o valabilitate iniţială de doi ani, care poate fi reînnoită pentru încă doi ani. În cazul în care contractul de muncă este pentru o perioadă mai scurtă de doi ani, blue card-ul va fi eliberat pentru durata contractului, plus încă trei luni. De asemenea, este acceptată o perioadă de şomaj pe durata a şase luni, potrivit unui amendament al europarlamentarilor (propunerea iniţială a Comisiei prevedea o perioadă de trei luni).
Deţinătorul unui blue card european are dreptul la reunificarea familială imediată, soţul / soţia având şi acces la piaţa forţei de muncă. Acestuia i se vor acorda tratament egal cu cel aplicat cetăţenilor UE în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, sănătate şi siguranţă la locul de muncă,libertatea de asociere, formare profesională, recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi a altor calificări profesionale, asistenţă socială în conformitate cu legislaţia naţională în cauză, beneficii fiscale etc.
Deputaţii europeni sunt de părere că statele membre nu ar trebui să încurajeze astfel „migraţia valorilor” (brain drain) din ţările terţe în domenii în care se constată lipsa personalului calificat, ca de exemplu educaţia şi sănătatea. Aceeasi sursa