Sa revenim putin asupra becurilor ecologice. Becuri pe care UE ne indeamna (ca de fortat ne va forta peste cativa ani) sa le punem prin case. (Trecem in fuga peste aspectul legat de faptul ca directiva s-a adoptat fara un raport medical cu privire la consecintele asupra sanatatii umane a becurilor fluorescente – si ma refer in primul rand la impactul asupra ochilor).
Si la americani e nebunie. Numai ca acolo un bec costa un USD (3,5 lei), pe cand la noi becurile ecologice se gasesc de la 10 lei in sus.
Sa spunem ca ne costa mai mult, dar vor consuma mai putin si vor avea durata de viata mai mare.
Ei, da?! Un articol din New York Times ne informeaza ca si americanii au o problema cu calitatea becurilor ecologice, care mai mult se strica decat functioneaza. Asta daca nu sunt deja stricate cand au fost cumparate.
Articolul porneste de la povestea unei familii din San Francisco, care, inspirata de An Inconvenient Truth, a decis sa-si ecologizeze casa. Din cele 16 becuri cumparate, unul nu a functionat deloc iar alte trei au murit rapid desi trebuiau sa functioneze 10.000 de ore.
Vina cade pe umerii producatorilor, care, la randul lor, blameaza Guvernul pentru ca face presiuni sa scada preturile. Pentru a scade pretul, producatorii folosesc materie prima proasta.
Problema este ca daca facem un calcul, s-ar putea ca o rata a rebuturilor de 4 din 16 (25 la suta) sa insemne ca, ceea ce economistesti la consumul de energie, cheltuiesti cu inlocuirea becurilor.