Spectacolul oferit de Arsinel aseara, ultima seara a galei One Man Show, nu m-a dat pe spate, ba chiar m-a exasperat uneori. Probabil a fost, la un moment-dat, un mare actor de revista. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa-si jigneasca publicul uitandu-se mereu la ceas sa vada daca mai are mult pana se incheie propriul spectacol.
Un “spectacol” construit din doua momente inegale: cateva scheciuri, de dinainte de 1989 si putin dupa (nimic nou) si restul spectacolului cantece.
Desigur, eu il stiam ca actor, ma asteptam, deci, la un recital actoricesc, nu la un recital de muzica “usoara” cu slagare de la Mamaia.
