Cine arunca primul cu piatra?

1
18

Ordonanta asta cu legalizarea politizarii institutiilor descentralizate (sau deconcentrate, daca va place mai mult) este, pana la urma, doar o recunoastere a unei realitati: aceea ca sefii din administratie sunt schimbati politic odata cu fiecare schimbare de Guvern.

Lucru pe care l-au facut pana acum toti cei care au trecut pe la Guvernare. Si au trecut cam toti.

Deci, cine sa arunce acum cu piatra si sa denunte problema?

1 COMENTARIU

  1. Daca iei si analizezi Romania asa cum e ea azi, nu cred ca ai gresi prea mult daca ai spune ca pe timpul lui Ceausescu, deci in timpul dictaturii, era mai bine. Copiii, indiferent cati bani aveau parintii, puteau ajunge la o facultate si o puteau termina fara sa se prostitueze. Pensionarii traiau decent, cel putin din punctul de vedere al numarului de paini vechi pe care il puteau cumpara. Absolventul de facultate, chit ca era repartizat la mama dracului, primea o locuinta. Militia, chiar asa tembela cum era, tinea majoritatea pramatiilor departe de societate. Daca aveai o fata, nu riscai, ca in ziua de azi, sa te pomenesti cu ea furata de tigani si vanduta ca si dama de consumatie. Daca aveai un baiat, nu riscai, ca acum, sa ajunga un drogat. La scoala, copiii invatau sa ii respecte pe profesori si – cu putina sansa – chiar deveneau oameni educati. Se facea armata – buna sau rea – dar la capatul ei, cei cu un minimum de inteligenta, copiii deveneau mai tari, mai rezistenti, mai bine organizati – intr-un cuvant, deveneau barbati. Da, existau o gramada de lucruri absolut abjecte, dar existau o serie de aspecte pe care orice om normal, constient, inteligent, nu le poate nega. Asa ceva se numea comunism. Acum avem democratie. Sa enumar ceva rau ? Ar dura o luna sa fac o lista cat de cat completa. Sa enumar aspectele pozitive ? Hm… or fi vreo cateva, dar mi-e greu sa le gasesc. Pana si simplul fapt ca persoanele inteligente, constiente, active, au renuntat sa mai voteze, in vreme ce toti prostii, pramatiile, lenesii, drogatii, betivii, asistatii sociali se duc cu voiosie la vot si ajuta tot felul de partide neavenite sa supravietuiasca, denota cat de competenta si utila este democratia romaneasca. Fara suparare, dar acest popor nu are fibra, cultura, mintea necesara ca sa poata alege. Asta este, si din pacate, pentru ca alegem an de an tot felul de pramatii analfabete, tot ele ne educa odraslele in spiritul tampirii colective. Scoala este in faliment moral, diferenta fata de acum 20-30 de ani in ceea ce priveste materia si rezultatele scolare este colosala (in dezavantajul situatiei actuale), iar consecinta imediata este deconstructia electoratului constient, matur, capabil sa amendeze drastic prostia si minciuna si sa creeze, in cazuri extreme, miscari de masa care sa revolutioneze societatea. Democratia din Romania este o democratura jegoasa, un melanj ciudat de oameni relativ normali, dar atat de speriati de realitate incat stau in patru labe si accepta tacuti orice compromis, alaturi de o mare masa infecta, tampita, abjecta, needucata, dar atat de prezenta atat in structurile de conducere, cat si in cele electorale active. Iata de ce decizia de a impune directorime de partid este normala si necesara. As zice ca in primul rand, vechea solutie oricum nu dadea roade, dovada halul in care se afla majoritatea agentiilor si “descentralizatelor” din tara, fie ele si apolitice (chipurile). Daca prostimea a votat sa vina PSD si PDL la putere (iau eu ma numar printre aia prostii), atunci mi se pare normal sa ai sefi de la aceste partide, de sus pana jos, in sensul ca daca tot ai votat ceva, pai e normal sa simti ce consecinte urmeaza. Bune sau rele. Problema e ca in niciunul dintre partidele politice nu exista destui oameni competenti care sa ocupe aceste functii de conducere, si daca ar exista, tot ar trebui sa aiba, alaturi de competenta, si latura de muism tipic romanesc, de cocoseala, de servitudine, de pupincurism care sa le permita accesul la o functie mai acatarii. Cata vreme cei multi, fie ei si prosti, nu vor rationa si nu vor reactiona dur atunci cand pulimea conducatoare (mai mult sau mai putin aleasa in functie de “succesurile” in pupat curul sefilor de partid) va veni si isi va impune propriii avortoni, lucrurile vor continua asa ca acum. Atipic, adica. O democratie nedemocratica, in care din ce in ce mai putinii oameni de valoare sunt marginalizati, scuipati, incurajati sa plece dracu’ unde or vedea cu ochii, numai sa nu mai stea acasa. La noi e o problema de structura genetica, as spune, adica mi se pare evident ca orice s-ar intampla, chiar daca maine ar veni botswanezii si ne-ar pune pe toti sa traim in copaci si sa papam frunze, noi am zice ca e fain asa, bine ca nu ne-au pus botswanezii astia sa papam coaja cruda. Cu siguranta, popimea s-ar da si ea cu ocupantul si ar canta osanale maimutelor. Astia suntem, asa ne este firea. Sunt lucruri complicate, greu de rezolvat, insa ar fi bine ca macar cei ce scriu sau au acces la cuvantul public sa se gandeasca de doua ori inainte de a scrie un singur cuvant. Romania este un organism bolnav, muribund, plin de fecale, mut, cotropit de curve, analfabeti, gipane, talhari, cocalari samd. Dar are, inca, ceva acolo, undeva, ascuns, care nu e inca ucis. Ceva bun. Ar fi pacat de noi sa ne asociem la nesfarsit cu pramatiile, sa tacem, sa le lasam sa ne scuipe, sa ne terfeleasca, sa ne violeze, sa ne umileasca. Fiecare gest onorabil conteaza. Ca de pilda, sa nu pupi zilnic curul sefului. O pauza de o zi conteaza, pe bune. Poate ca dupa un an, putem trece la doua zi pe saptamana in care sa tacem si sa gandim. Cine stie, dupa douazeci de ani, s-ar putea sa apara cineva care daca va vorbi, va fi imbratisat de catre ceilalti si bucatica aceea buna ramasa in trupul Romaniei va curata intreg organismul. S-a intamplat in istorie, la alte popoare. Nu este imposibil. Important e sa stim ca e posibil. Si este posibil, cu conditia sa nu mai stam in patru labe.