Postarile mele de anul trecut, din perioada Summitului NATO, referitoare la incalcarea de catre autoritati a drepturilor cetatenesti si la abuzurile fortelor de ordine, sunt acum confirmate de ultimul Raport cu privire la libertatea presei din Romania.
Postarile mele au fost:
Presa retardata
Telecomanda cu fitil
Campania nationala de stergere a creierelor
Razboi si fotbal
Sfintii cu bastoane
Si, confirmarea din Raport:
Summitul anual NATO organizat de România a dat naştere celor mai grave abuzuri ale statului român din ultimii ani, în materia libertăţii de exprimare. Terenul a fost pregătit chiar de unele instituţii media care au făcut jocul autorităţilor publicând cu câteva luni înaintea evenimentului materiale panicarde şi dezinformate ce asociau toţi protestatarii cu extremismul şi violenţa. Articolele au indus ideea că eventualele proteste anti-NATO vor fi violente, punând în pericol siguranţa cetăţenilor […]
Primul incident a avut loc pe 20 martie, când şase cetăţeni germani au fost opriţi să intre în România la graniţa dintre România şi Bulgaria, la Calafat, fiind reţinuţi 19 ore pentru percheziţii, verificări şi interogatorii. Agenţia de Monitorizare a Presei şi APADOR-CH au protestat împotriva acestui abuz şi au soilictat o motivaţie legală din partea autorităţilor. Pe 21 martie, Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Poliţia de Frontieră au motivat decizia prin faptul că cele şase persoane aparţineau unei organizaţii anarhiste. Persoanele reţinute aveau asupra lor “mai multe materiale (cd-uri, reviste, afişe, pliante, insigne), care conţineau mesaje anti-NATO şi antiglobalizare ce urmau a fi folosite în organizarea unor acţiuni protestatare anti-NATO cu potenţial violent cu ocazia summitului”. Patru dintre cei şase cetăţeni germani au încercat din nou să intre în România pe 25 martie, dar au fost din nou respinşi. În aceeaşi situaţie s-au aflat şi membrii unei trupe de muzică punk din Statele Unite, Die Young, cărora le-a fost refuzat accesul prin punctul de trecere Cenad, pe 28 martie. Trupa urma să susţină un concert în Bucureşti, pe 29 martie.
Începând cu 29 martie, activiştii anti-NATO au fost constant hărţuiţi de Poliţie pe străzile din Bucureşti, dar şi pe rutele feroviare care leagă capitala de restul ţării. Activiştii au fost duşi la secţii de poliţie pentru motive ridicole (unul dintre ele a fost că aveau bere asupra lor) şi ţinuţi acolo uneori şi 6 ore. Printre persoanele reţinute s-a aflat şi o jurnalistă de la România Liberă, Alexandra Radu, care a fost reţinută pe 1 aprilie în zona Obor, în timp ce documenta un material despre activiştii anti-NATO care împărţeau fluturaşi în zonă. De asemenea, mai multe persoane, printre care şi ziarişti au fost oprite pe stradă, legitimate şi duse la secţiile de poliţie pentru că purtau la vedere însemne cu mesaje anti-NATO sau alte obiecte şi însemne considerate suspecte de poliţişti.
Pe 2 aprilie, ziua în care a început summitul NATO, forţele de ordine au luat cu asalt hala industrială din zona Timpuri Noi unde se aflau activiştii anti-NATO. Intervenţia a avut loc în jurul orei 12.00 şi a fost extrem de violentă, forţele de ordine folosind gaze lacrimogene şi având asupra lor armament de luptă. Toate cele 46 de persoane aflate în hală au fost duse la patru secţii de poliţie pentru a li se lua declaraţii. Majoritatea celor reţinuţi erau cetăţeni străini. Conform declaraţiilor acestora, toţi au fost loviţi de forţele de intervenţie, ţinuţi zeci de minute cu faţa la pământ, ameninţaţi, jigniţi, deşi nu au opus nicio rezistenţă. Unii dintre ei au avut nevoie de îngrijiri medicale; o tânără a suferit o fractură a membrelor inferioare în urma loviturilor, iar un tânăr din Republica Moldova s-a ales la rândul lui cu o fractură la un picior şi multe lovituri în zona feţei şi a capului. A doua zi, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei a susţinut într-o declaraţie de presă că cei loviţi s-au “autoflagelat”.
La aproximativ trei ore după intervenţie, alţi şase tineri aflaţi în zonă au fost ridicaţi de pe stradă şi duşi cu forţa la o secţie de poliţie. Printre ei se afla şi un membru al AMP, Răzvan Martin, aflat în zonă pentru a documenta cele întâmplate.
În tot acest timp, Poliţia a negat faptul că cei 51 de tineri ar fi arestaţi, reţinuţi sau lipsiţi de libertate, susţinând că sunt duşi la secţiile de poliţie pentru verificări.
Chestorul principal al Poliţiei, Marian Tutilescu a declarat la câteva ore după intervenţie că aceasta a fost necesară deoarece directorul Flaros SA, compania care a închiriat hala activiştilor anti-NATO ar fi fost agresat de patru persoane care ar fi încercat să introducă în incinta întreprinderii materiale inflamabile cu ajutorul unei dube. După ce intervenţia s-a terminat, purtătorul de cuvânt al Poliţiei, Christian Ciocan, a declarat presei: “Nu am găsit nimic ilegal la ei; aveau doar spray-uri colorate”.
Agenţia de Monitorizare a Presei a fost prezentă la faţa locului pentru a documenta cele întâmplate şi a acorda asistenţă juridică celor reţinuţi. Alte două organizaţii de drepturile omului (Centrul pentru Resurse Juridice şi APADOR-CH) au fost alertate, iar avocaţii lor au fost prezenţi la cele patru secţii de poliţie pentru a acorda asistenţă juridică. De asemenea, reprezentanţii AMP au alertat presa în legătură cu cele întâmplate, iar presiunea mass-media şi prezenţa avocaţilor au contribuit la eliberarea celor reţinuţi în seara zilei de 2 aprilie, ultimii fiind eliberaţi în jurul orei 23.00.
În zilele următoare, activiştilor anti-NATO li s-a permis să se întoarcă în spaţiul pe care îl închiriaseră, unde au organizat un concert de muzică punk pe 4 aprilie. De asemenea, autorităţile nu au intervenit pentru a opri un marş neautorizat pînă la Institutul de Medicină Legală unde cei răniţi în urma intervenţiei forţelor de ordine au mers pentru a obţine certificate medicale.
Poliţia a continuat să aplice metodele de intoxicare a opiniei publice prin denigrarea celor care au intervenit împotriva abuzurilor forţelor de ordine, oferind jurnaliştilor informaţii “pe surse” conform cărora reprezentantul AMP, Răzvan Martin ar fi fost unul dintre agresorii directorului Flaros SA. Mai multe ziare şi televiziuni naţionale au preluat acest zvon. Nici la un an după evenimente, nicio plângere nu fusese depusă împotriva lui Răzvan Martin.
Ca reacţie la abuzurile forţelor de intervenţie, premierul Tăriceanu l-a însărcinat pe ministrul de Interne, Cristian David, să deruleze o anchetă. Ancheta nu a identificat niciun vinovat pentru abuzurile comise şi nicio persoană nu a fost trasă la răspundere.
Mai mult, importanţi politicieni au aplaudat intervenţia poliţiei. Puiu Haşotti, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal (partidul de guvernământ la acea dată) şi lider al grupului parlamentar PNL a declarat, potrivit agenţiei NewsIn, că nu este necesară nicio anchetă cu privire la intervenţia forţelor de ordine, “discuţia este de ce nu s-a intervenit mai agresiv, pentru că ar fi mai bine să facem o nedreptate, decât să îngăduim o dezordine”. În opinia senatorului liberal, desfăşurarea summitului NATO, “cel mai important eveniment din istoria României” ar justifica intervenţia “agresivă” a forţelor de ordine.
Mai multe persoane reţinute au depus plângeri, însă ancheta se desfăşoară extrem de încet, fiind în faza de cercetare preliminară. SURSA
