Daca nu stiati, la Ateneul din Bacau a fost concert. Violonistul Alexandru Tomescu a cantat la Stradivarius-ul dat de Ministerul Culturii. Cum a fost vorba de un concert pentru strans fonduri in vederea construirii unui sediu pentru Asociatia Nevazatorilor, majoritatea biletelor ar fi fost cumparate de firme. Asa ca la concert, obisnuitii spectatori ai Filarmonicii ar fi ramas pe dinafara.
Ei, asta nu ar fi fost o problema, insa publicul de duminica seara ar fi socat interpretii apucandu-se sa aplaude, nu la finalul partiturii, ci in micile pauze dintre bucatile muzicale ale aceleiasi piese.
Chestia cu aplaudatul intre partile unui concert tine de educatia scolara. nici macar de vreo carte, ceva, deci este similar, poate, cu obisnuinta celor din Vest sa stea pe dreapta cand merg cu o scara rulanta, lasand un culuar pentru cei grabiti. Am asistat, insa, si nu spun cat de departe de aceasta tara de tot rahatul, la o faza in care tot asa, in timpul unui concert, un idiot s-a apucat sa aplaude entuziasmat, sustinut de copii si de nevasta, la finalul primei parti dintr-un concert de Brahms. A fost o consternare totala in sala aia, oamenilor le-a picat fazta – si repet, era undeva la o filarmonica de mare calibru. Evident ca familia de retardati provenea din romanika si primise biletele moca, in urma unei tombole la firma unde lucra prostoiul. Culmea, la iesire, tot ei – familia de oligofreni – comentau absolut fericiti si entuziasmati cum a ras lumea de ei. I-am intalnit mai apoi la o agapa si evident ca s-a ajuns si la povestea cu concertul, si evident ca toti romanii s-au tavalit pe jos de ras de… reactia “bastinasilor”.