22 august 1944. In Bacau se primeste un ordin: evreii din oras, care fusesera fortati sa formeze detasamente de munca trebuie trimisi in Germania. A doua zi, in curtea bisericii Precista sunt adunati 600 de evrei.
Este un episod prea putin cunoscut in istoria recenta a orasului. Am gasit intamplator referinte despre un om, Moises Enghelberg. Nascut in Darmanesti, incadrat in detasamentul de munca fortata CFR, omul a fost scapat de „ultimul tren spre Auschwitz” de evenimentele de la 23 august 1944.
„Evadare din ultimul tren spre Auschwitz” este titlul unei carti scrise de fiica sa, Heidi. Prima editie a aparut in 2000. Editia a doua a aparut anul acesta.
Episodul mi-a adus aminte de un articol mai vechi, care facea referire la activitatea Georgetei Mircea Cancicov in relatiile cu evreii din Bacau.
In arhivele Comunitatii evreilor din Bacau am descoperit un document, care arunca o raza de soare pe chipul celei care a fost Georgeta Cancicov (1899-1984), sotia fruntasului liberal Mircea Cancicov (1884-1959).[…]
La 22 august 1944, seara, mi se aduce la cunostinta ca s-a dat ordin ca evreii din detasamentele de munca sa fie evacuati. In dimineata zilei de 23 august a fost adunat în curtea bisericii Precista un detasamen de 6oo de evrei ce urmau sa fie evacuati. Va închipuiti starea lor când trebuiau sa-si paraseasca familiile, iar ei sa peregrineze printre trupele lui Hitler. Am intervenit la d-na Cancicov care mi-a dat în scris ca evreii sa nu plece, prezentându-ma cu acest ordin comandantului. Acesta a mers la d-na Cancicov, care i-a spus ca, pe raspunderea ei, sa nu plece nimeni, iar acesta a dat drumul la oameni. In baza acestui fapt, nici la celelalte detasamente n-au mai fost luati evrei.