13 februarie 2025

Cu unii n-ai cum in nici un fel

Bunaoara, anul trecut, un vecin m-a scos din parcare, cu tot cu masina, ca parcasem pe locul LUI sub geamul LUI. Il avea pe ala micu in masina si am zis ca nu are rost sa-l fac de rahat in fata copilului.

Astazi, cand sa dau cu spatele sa parchez – in alt loc, evident – vruuuum, vine vecinu’ (acelasi vecin) si se infige pe locul respectiv. Si-l vad ca ramane la volan si-si pazeste locul de parcare. Ma gandesc cat de prost poate sa fie dobitocul, mai ales ca putea foarte bine sa se infiga in mine.

Ies si-l intreb ce-a vrut sa demonstreze cu asta.

„Ce, ba, ca asta e locul meu!” – face el.

„Aha, ai act de proprietate pe el”? – il intreb eu.

„Da, ba, am. Si fa pasi”.

Cand ii zic sa-mi arate actul de proprietate pe parcarea publica, mai inmoaie tonul. Ca aici a parcat masina toata iarna si daca vreau sa parchez si eu n-am decat sa ma duc sub geamul meu.

Aproape ca ma induiosase povestea. Ei, flori. N-aveam chef sa ma mai cert cu istericul, mai ales ca stiam ca pe locul ala nu parcase aproape deloc iarna asta.

Cand, la un moment dat, ce vad: vecinul se duce mai incolo, sub geamul LUI si se urca in alta masina. Da, bre, avea doua masini pe care si le voia neaparat parcate sub geamul LUI. Chiar daca asta inseamna ca vecinii ceialalti trebuie sa-si parcheze autoturismele in podul blocului.

Trasmit pe aceasta cale si Sarbatori Fericite in spital taximetristului care a dorit sa-mi arate ca are tarate in cap in momentul in care a pus brusc frana in fata mea. Ca sa-mi arate el mie ca e smecher si ca daca-mi da flashuri trebuie neaprat sa-i fac loc. Desi strada avea doua benzi pe sens.

Alte titluri