Vineri sera, membrii Divanului Ad-Blog s-au intalnit cu presedintele fundatiei de caritate Betania, Andre Muit, un olandez care a venit, initial, sa dea o mana de ajutor pe aici, pe la noi si, dupa 15 ani, inca nu a plecat.
La 23 de ani, Andre Muit, proaspat absolvent al unei scoli profesionale, lucra ca mecanic auto la Volvo. In timpul liber, facea voluntariat pentru o fundatie de ajutorare crestina. Asa a ajuns in Romania, in Bacau. Initial, pentru un stagiu de trei ani. Intre timp a terminat o facultate de management, si-a adus familia in Bacau si a invatat romaneste mai bine decat multi romani.
Ce face Betania? Multe pentru copii si pentru oamenii saraci. Are centre pentru copiii abuzati si exploatati, pentru copiii cu dizabilitati, pentru copiii cu autism, pentru integrarea tinerilor, pentru familiile in situatii de criza si pentru victimele traficului de persoane.
Deasemenea, Betania a dotat licee si scoli din Bacau cu laboratoare sau a renovat salile de clasa.
Asociatia s-a implicat si in dotarea sectiilor din spitale, a construit si renovat dispensare in mediul rural, si a ajutat persoanele aflate in situatii dificile.
Cu ce bani?
Ei, bine, aici este marea problema. Pentru ca peste 80 la suta din fondurile necesare functionarii asociatiei provin din donatii din strainatate. Betania are nevoie de circa 40.000 de euro pe luna pentru a-si putea desfasura activitatea. Iar Andre Muit a spus aseara o vorba:”Copilul nu e nici al meu, nici al olandezilor si nici al englezilor”.
Romanii sunt extrem de reticenti in a dona bani pentru scopuri caritabile, chiar daca acesti bani sunt folositi in tara pentru copii romani. Asociatia are sponsori din strainatate, in special din tara de origine a lui Andre Muit – Olanda. Totusi, exista o problema: romanii s-au facut „remarcati” si in Olanda. Iar cand majoritatea celor care sparg bancomate sunt din Bacau, sa le ceri bani olandezilor pentru a ajuta copiii din Bacau devine sport extrem.
Spitalul de oncologie s-a stins
In 2003, Betania demarase convorbiri cu mai multi sponsori pentru construirea si ditarea unui spital de oncologie in Bacau. Investitia se cifra la circa 13 milioane de euro, din care 80 la suta plateau sponsorii privati din strainatate. Restul trecbuia sa fie constributia statului roman. Procedurile au durat atat de mult incat finantatorii au renuntat.