E greu de stabilit daca aducerea in zona publica a ideii de regionalizare a fost doar o perdea de fum a presedintelui dupa dezbaterile sterile cu privite la modificarea Constitutiei sau este chiar o intentie care se doreste finalizata.
Cert este ca avem in dezbatere trei proiecte lansate de trei forte politice distincte, fiecare cu interesul ei.
Transformarea regiunilor de dezvoltare in judete ar fi, spune PDL, un pas important pentru eficientizarea atragerii de fonduri europene. Dupa ce Comisia Europeana a spus ca nu are nici o problema cu judetele actuale, PDL a schimbat macazul: regionalizarea se face pentru a scadea cheltuielile administrative.
Argumentul e pueril, pentru ca angajatii concediati din structurile judetene actuale vor trebui reangajati in viitoarele structuri sau la primarii, unde se vor transfera anumite atributiuni. De fapt, ceea ce doreste PDL-ul este o optimizare a controlului administrativ. Cu judete conduse exclusiv de oameni numiti de ei, altele sint sansele in alegeri.
UDMR vrea regionalizare dar doar daca asta inseamna autonomia judetelor cu populatie maghiara. La o adica, din punctul lor de vedere, harta României poate fi trasata oricum, nu le pasa, cita vreme judetele Mures, Covasna si Harghita sint comasate sub conducerea lor, bineinteles. Mai nou, UDMR pare sa mai solicite inca o zona autonoma care sa cuprinda judetele Bihor, Satu Mare si Salaj.
In fine, proiectul USL, e de genul “sa se schimbe dar sa nu se modifice nimic”: judetele actuale ramin iar Regiunile de dezvoltare capata Consilii regionale si presedinti alesi. E un fel de a impaca si capra si varza si de a-si conserva structurile actuale de putere.
Dupa cum se vede, avem trei proiecte, trei interese de partid si nici o justificare credibila pentru schimbarea actualei structuri administrativ-teritoriale.