Probabil ati auzit noua idee a sefilor de la UE de a se interzice comercializarea semintelor care nu sunt certificate in conformitate cu standardele Uniunii. Adica, daca taranii din Romania cultiva, inca, porumb, legume sau alte plante din seminte transmise din generatie in generatie si nu din semintele cu pedigree european, sa nu aiba voie sa le vanda pentru a fi cultivate de altii.
Cica semintele „vechi”, traditionale, adica, nu sunt bune pentru ca nu sunt tratate. Ar fi, insa bune, daca fiecare soi ar fi patentat european contra unei sume de vreo 20.000 de euro.
Faza asta imi aminteste de doua lucruri interesante.
Primul, legat de idiotenia cu febra aviara, cand s-au omorat mii de gaini in Romania. Atunci s-a spus, pe la spate, ca, de fapt, se urmareste inlocuirea materialului genetic detinut de tarani si de putinele firme de crestere a pasarilor ramase cu material din import.
Al doilea, este legat de o practica a unor mari concerne americane, care, undeva prin Asia, au patentat in numele lor semintele de cereale transmise din generatie in generatie de populatiile indigene si le vand acestora seimntele pe care, practic, erau proprietari.
Cu alte cuvinte, intr-o parte a lumii semintele selectionate timp de sute de ani sunt bune, iar, intr-o alta parte de lume, semintele de acest tip sunt „cah” si trebuie inlocuite cu material nou, „stiintific”.