Cum arata Romania la 20 de ani dupa regionalizare? Intai si intai intrebarea este „care Romania?”
La 20 de ani de la regionalizarea tarii, Romania nu mai seamana prea mult cu ceea ce era cu doua decenii in urma. Presiuni externe si factori interni au contribuit la schimbari politice care ar fi fost de neimaginat pe vremuri.
Autonomia Tinutului Secuiesc
Probabil cea mai mare schimbare a constituit-o proclamarea autonomiei Tinutului Secuiesc. La scurta vreme dupa ce Romania a fost fortata sa recunoasca independenta Kosovo, o regiune care cuprinde aproape intreg teritoriul judetelor Harghita, Covasna si Mures a decis sa se declare autonoma. Scenariul pus in practica de separatisti a fost identic cu altele de acest fel: cateva atacuri asupra sediilor Politiei si Jandarmeriei din aceste judete au provocat victime in randul fortelor de ordine.
Concomitent, sate locuite de etnici romani au fost atacate cu grenade de mana si focuri de mitraliera. Peste 200 de persoane de etnie romana au fost ucise in cateva zile. Interventia fortelor de ordine a fost considerata abuziva de catre separatisti, care au acuzat autoritatile de masacre. Presa internationala a consacrat spatii largi „genocidului” antimaghiar practicat de autoritatile romane. Ungaria a solicitat interventie internationala pentru salvarea minoritatii maghiare din regiune.
O forta internationala a fost trimisa in regiune pentru a asigura protectia minoritatii maghiare. Romania a incercat sa protesteze, spunand ca este vorba despre o problema interna si a refuzat sa permita intrarea trupelor in tara.
Aviatia NATO a bombardat, preventiv, aeroporturile militare din Romania, mai putin Mihail Kogalniceanu, care a fost ocupat de fortele militare americane. Un cartier al Bacaului, situat foarte aproape de aeroport a fost lovit de bombe, rezultatul fiind circa 500 de morti si raniti din randul civililor. Portul Constanta a fost, deasemenea, ocupat de trupele americane iar Romania a fost nevoita sa accepte trupele RoFor in Tinutul Secuiesc, si sa retraga administratia si fortele de politie si jandarmerie din cele trei judete.
Taxe de acces in regiuni
Cu putin timp inainte de evenimentele din Tinutul Secuiesc, Guvernatorul Regiunii Dobrogea, Radu Mazare, a propus si obtinut introducerea unei taxe de acces in regiune pentru toti cetatenii romani care nu aveau domiciliul in judetele Tulcea si Constanta. Desemenea, transportatorii care tranzitau regiunea pentru a ajunge in Portul Constanta au fost nevoiti sa plateasca aceasta taxa.
In cativa ani, exemplul a fost preluat de toate regiunile, care au introdus aceasta taxa de tranzit pentru nerezidenti. Legal, taxa a fost atacata la Curtea Constitutionala: dupa ce a fost declarata neconstitutionala, taxa a fost legiferata la nivelul judetelor de granita, astfel incat a devenit perfect in concordanta cu legislatia.
Regiunile Moldovei strang legaturile cu Ucraina
Taxa de tranzit precum si ocuparea Portului Constanta de catre trupele americane au blocat pentru o vreme comertul romanesc. De aceasta situatia a profitat Ucraina care a propus Romaniei sa foloseasca portul Odessa si a simplificat procedurile vamale pentru tranzitul marfurilor. In plus, autoritatile ucrainene au creat mai multe curse de tren pentru transportul TIR-urilor romanesti de la granita pana in Portul Odessa.
In cativa ani, aproape intreg fluxul de import/export al judetelor din regiunile Moldova 1 si Moldova 2 a ajuns sa se desfasoare prin Odessa, mai ales ca Ucraina a decis sa nu taxeze in vreun fel tranzitul. Legaturile economice dintre Ucraina si judetele Moldovei s-au intarit prin crearea de firme mixte pentru exploatarea gazelor de sist. Schimburile economice au cunoscut o dezvoltare majora iar limba ucrainiana a inceput sa fie studiata cu interes in invatamant.
Acelasi lucru se intampla si in Republica Moldova.
Un al doilea Diktat
Dupa exemplul Ucrainei, Serbia a inceput sa curteze intens judetele din Regiunea Banat. Oferta sarbilor este, insa, mai putin interesanta, dar nu se poate spune ca nu exista progrese. Se pun bazele unei cooperari economice si culturale intre judetele de granita.
Ungaria face presiuni pentru a obtine un coridor pentru a face legatura terestra cu Tinutul Secuiesc. Provincia autonoma primeste ajutoare consistente din partea Ungariei. In cativa ani se preconizeaza recunoasterea internationala a provinciei care nu a a scuns intentia de a deveni parte a Ungariei.
Romania e pe cale sa fie supusa unui al doilea Diktat pentru ca presiunile internationale urmaresc crearea unui coridor care sa permita o legatura terestra intre Ungaria si Tinutul Secuiesc. Se semnaleaza tensiuni dintre populatia majoritara si minoritatea maghiara din judetele Bihor, Cluj si Salaj.
Ce mai guverneaza Bucurestiul?
Tendintele centrifuge ale regiunilor nu scapa observatorilor. Se poate vedea cu ochiul liber ca Bucurestiul nu mai guverneaza prea mult din teritoriul tarii. Pierderea controlului, existenta unor forte de ocupatie pe teritoriul national, dezorganizarea care exista la nivelul Armatei sunt printre factorii care au generat o puternica criza politica. Cele cateva guverne care s-au succedat rapid dupa declarararea autonomiei Tinutului Secuiesc au rezistat prea putin. Crizei politice i-a urmat o criza economica.
Periodic au loc manifestatii de protest, soldate cu confruntari intre protestatari si fortele de ordine. In Bucuresti s-a decretat „stare de necesitate” si a fost impus un regim martial. Alegerile au fost amanate fara termen iar prioritatea Guvernului este hranirea celor trei milioane de locuitori ai orasului.
In aceste conditii nu e de mirare ca Regiunile sunt decise sa solicite si mai multa autonomie. Deja regiunile vestice – Banat si Crisana – isi organizeaza propriile alegeri legisaltive in nou-infiintatele parlamente regionale. Cele doua regiuni din Moldova sunt pe cale sa se unifice si sa-si creeze propriul parlament. Regiunile Oltenia si Muntenia mai sunt inca loiale Bucurestiului, insa incearca si ele sa se protejeze fata de situatia din Capitala.
Dobrogea: America sau Rusia?
Regiunea Dobrogea este sub administratie militara americana si nu ridica probleme deosebite insa exista o serie de negocieri secrete intre SUA si Rusia pentru ca Dobrogea sa fie cedata Ucrainei. De fapt, in spatele Ucrainei si interesului acesteia pentru estul Romaniei se afla tot Rusia, ale carei interese in zona sunt aceleasi de sute de ani.
