O seama de oameni politici tac intelept in perioada asta si se ascund desi nu-i cauta nici un reporter care sa-i intrebe de pozitia lor fata de Rosia Montana.
N-am auzit nici un parlamentar de Bacau care sa spuna ca sustine sau, dimpotriva, ca nu sustine exploatarea de la Rosia Montana. N-am auzit nici un presedinte de organizatie judeteana de partid care sa se pozitioneze fata de acest subiect.
Nici pe candidatul USL la presedentie, Crin Antonescu, nu l-am auzit sa spuna ce parere are fata de problema aceasta.
De fapt, cum spuneam, politicienii cu experienta incearca sa evite cat mai mult subiectul, pentru ca e posibil ca viitorul lor sa depinda de raspunsul pe care-l dau.
Situatia este mai complicata decat pare si nu poate fi judecata doar in dualitatea pro/anti exploatare. Pentru ca fortele angrenate in inclestarea aceasta politica sunt mai numeroase si vin din zone diferite. In strada ies nu doar ecologistii, hipsterii, ies si antiglobalistii, anti-capitalistii, marxistii in devenire, fundamentalistii religiosi, extremistii de dreapta, si asa mai departe.
Tot acest amalgam doctrinar se poate transforma oricand in explozibil care sa arunce in aer societatea.
Sa nu uitam: criza economica nu a trecut, numarul celor afectati de ea creste, cresc tensiunile sociale si, in acelasi timp, presiunile externe din partea diferitor grupuri de interese – guvernamentale, neguvernamentale sau corporatiste.