Pe vremea copilariei mele pe trotuare sau pe marginea strazilor nu se gaseau pic de ambalaje. Si nu neaparat din cauza lucratorilor de la Salubritate, cat si din cauza noastra, a copiilor, care eram innebuniti dupa hartiutele frumos colorate.
De la ambalaje de bomboane, ciocolate exotice, pachete de cafea pana la pachetele cartonate de tigari, toate treceau prin mainile noastre de recuperatori-reciclatori si erau catalogate si puse la pastrare.
Va dati seama ca deveneam cu totii colectionari doar pentru ca toate acele ambalaje erau extrem de rare. Si las pe dinafara surprizele de la gume sau marcile postale, care erau din alta categorie.
Evident, nu ne interesa aproape nici un ambalaj romanesc, pentru ca toate erau urate. Dar ambalajele de ciocolata chinezeasca, bomboane cu crema rusesti sau tigarile poloneze erau la mare cautare.
Astazi, copiii au alte preocupari si nu-i mai pasioneaza sa colecteze toate aceste nimicuri. dar nici nu le arunca frumos, la cosul de gunoi, ci direct pe strada…