Taxiuri sunt de toate felurile, la fel ca si taximetristii. De cele mai multe ori cand ma urc intr-un taxi, ma uit sa vad cum e imbracat soferul. Daca e genul ingrijit, eventual si cu camasa, e semn bun. Dar nu asta e principala problema, desi se poate intampla sa dai peste un sofer facut in suc propriu, de nu poti respira.
Problema e cand in masina miroase ca intr-un apartament de nefamilist. Nu mai spun de cuveruri si, eventual mileuri, dar mirosul te poate trazni uneori de vezi stele verzi. O duhoare de acru, combinata cu ceva aroma de ceapa prajita si o miasma de casa parasita in care au facut pipi trei generatii de pisici.
Daca intr-o statie de taxi mai poti evita masinile pe care le consideri cu probleme, cand iti vine o comanda telefonica e ca la loto. Si nu insensul ca nu stii daca o sa castigi sau u, ci in sensul ca sansele de a da peste o masina curata si aerisita sunt aproape la fel de mici cu sansa de a nimeri cinci numere la 6/49.