Republica mafiota

Multa lume se intreaba cum a fost posibil ca, vreme de atâtia ani, sa se traga astfel de tunuri si nimeni sa nu reactioneze.

Toate dezvaluirile din aceste zile socheaza prin amploarea sumelor vehiculate ca spaga si furt, dar si prin faptul ca ani de zile nici o autoritate a statului nu a reactionat.

Si, totusi, au existat semnale, presa neinregimentata politic a prezentat câte ceva din aceasta increngatura de complicitati mafiote.

Reportajelor cu dezvaluiri despre coruptii aflati la Putere li s-a opus, insa, una din cele mai puternice campanii de propaganda, menite sa discrediteze putinele voci care mai aveau curajul sa demaste impostura.

In vârtejul reactiunii menite sa opreasca dezvaluirile care prezentau mafiile politico-economice s-au prins si institutii ale statului. Iar rezultatul il vedem astazi, când clanurile mafiote au inceput sa se paruiasca in vazul tuturor.

In vreme ce politicienii si oamenii de afaceri isi scot ochii in piata publica iar unii dau cu subsemnatul in fata procurorilor, din peisaj au inceput sa dispara, unul câte unul, cei care se puneau scut in fata potentatilor zilei, aparându-i de critici.

Si-au incasat argintii pentru munca prestata si acum asteapta sa vada cum evolueaza situatia; cu experienta acumulata, ei stiu ca lupta se va sfârsi pâna la urma iar invingatorii vor avea nevoie, din nou, de ei.

Intr-o tara in care leacurile pentru cancer se iau de pe Facebook, situatia nu poate fi alta: românii au ales sa nu-si mai puna de mult intrebari si nici sa se mai mire.

Iar la aceasta situatie a contribuit din plin si clasa politica si societatea civila aservita politic dar si mass-media finantata cu banii negri, rezultati din spagi, santaje sau taxe de protectie.
Asa ca nu va mai mirati de ceea ce vedeti zilele acestea la televizor. Pentru ca situatia aceasta este, in parte, si rezultatul comoditatii românilor, care au preferat sa aplaude niste mizerii decât sa-si puna mintea la contributie si sa se intrebe.

1 COMENTARIU

  1. Eu cred ca ai aici un discurs prea universitar. Adica incerci sa descrii comportamentul porcului prin metode poetice. Eu cred ca dincolo de patologicul care tine de hotie si de impertinenta exista oameni cu nume si prenume. Corect, ei – teoretic – sunt niste sfinti si ca atare nu poti sa vorbesti ceva despre ei decat dupa ce alt spagar (judecatorul) decide ca eroul nostru, fie ca il cheama Benea, Berca, Lungu, Nistor, Stavarache, Sechelariu, Vlase si muuuuulti, multi altii a comis, intr-adevar, o dandana. Or, atunci cand tu esti si ai fost ani multi de zile un simplu slujitor public (adicatelea sef pe undeva, dar platit de catre stat) si prin lege nu aveai voie sa ai afaceri, sa te bagi in afaceri, sa ai neamuri apropiate care fac afaceri, da cam cu virgula cand ti-ai tras ditamai castelul cumparat, nu-i asa, din leafa ta infima de bugetar nenorocit. Cert este ca acesti talhari, fie ca ii cheama Udrea, cocos, Basescu, Vanghelie, Cancescu, Oprisan samd exista, la urma urmei, dintr-un singur motiv: in tara asta, toata lumea fura. Sau ca sa fiu mai precis, aia care nu fura si nici nu si-au pus vreodata mintea sa fure (nu neaparat de la stat !), sunt atat de putini incat stau cocosati si tac chitic. Daca ar spune ceva, ar fi linsati de majoritatea care fura. De noi toti care furam de stingem, oameni buni. Care ne bucuram, de pilda, atunci cand in loc sa ne zugravim apartamentul cu factura, dam la negru juma din pret, ca e mai avantajos. Care ne bucuram atunci cand economisim un ban fentand statul alaturi de un talhar si mai mare, care economiseste zece bani.
    Atunci cand noi, astia cei multi, o sa incetam sa consideram statul drept un dusman pe care daca il furi esti un mare smecher, ei, de-abia atunci o sa dispara alde Berca, alde Benea, alde Udrea si ceilalti de teapa lor. Doar atunci cand acesti talhari prin definitie vor simti ca nu mai pot fura in liniste, cand se vor teme si de umbra lor, cand vor sti ca nenea judecatorul nu mai poate fi corupt sau santajat, si nici nenea colegul care stie ce potlogarii faci cu fondurile alea si cu celelalte, si tot asa. Acesti hoti nu fura singuri. Ei fura cu complicitatea noastra, a celor care furam, numai ca ocazional si ceva mai putin.
    Pentru ca deh, nu avem ocazia sa furam mai mult, nu-i asa ?