“Sariti, lume, ne asasineaza cultura!”

Ma distreaza, de cateva zile, sonoritatea cu care anumite persoane denunta crima culturala pusa la cale de Parlament, prin aplicarea unui timbru cultural in valoare de un leu pentru fiecare carte vanduta.

Cele mai vocale sunt editurile, unele dintre ele avand o proasta reputatie in raport cu autorii sau traducatorii. Ceea ce e si mai amuzant, deoarece situatia seamana cu cea din industria muzicala, unde cei mai virulenti in raport cu pirateria sunt patronii caselor de discuri si nu artistii.

Sa ne intelegem: timbrul a existat de acum doua decenii si era in valoare de 2% din pretul de vanzare al unei carti. Din banii obtinuti astfel s-au platit, de exemplu, pensii modice pentru scriitori. Pentru ca, poate nu stiti, dar autorul unei carti iese cel mai putin in castig din aceasta afacere; spuma o iau editurile si distribuitorii.

Ce s-a schimbat acum? Acel 2% s-a transformat intr-un leu. Daca sunteti un obisnuit al librariilor, stiti ca o carte se vinde cam cu 40-50 de lei; la acest pret, parctic, nu exista nici o schimbare a valorii timbrului literar. La cartile mai scumpe de 50 de lei putem vorbi chiar de o reducere a valorii acestuia.

Pana la urma, un leu este o suma infima. Nu afecteaza in mod hotarator decizia de achizitie a unei carti. Cand esti dispus sa dai 50 de lei pe ceva, nu te mai uiti la un leu in plus.

1 COMENTARIU

  1. Editurile probabil sar in sus pentru ca aceasta noua taxa trebuie platita la inceput in momentul declararii tirajului. Plus ca asa cum e definita in noua lege fiscul poate control mult mai bine cat a fost tirajul general al editurii si cate timbre de cultura a achitat.
    Declari ca o carte are 1000 de buc tiraj platesti 1000 de timbre.mai scoti 100 de buc, mai platesti 100 de timbre. In momentul actual un tiraj adevarat nu se poate controla.