Al patrulea Reich?

Cu titlul „Al patrulea Reich: Ce vad unii europeni când privesc Germania”, Der Spiegel publica o vasta analiza ce dezvaluie ca Berlinul si-a facut numerosi dusmani, in ultima perioada, insistând pe austeritate ca mecanism de iesire din criza.

Intr-o lume in care ranile razboiului nu s-au vindecat, popoarele cotropite de nazisti isi amintesc modul in care tarile lor au fost tratate de Germania si fac paralele cu ceea ce se intâmpla astazi.

Manolis Glezos, probabil cel mai batrân europarlamentar in functie, fost luptator in gherilele antifasciste grecesti, rememoreaza un text scris de Joseph Goebbels numit „Anul 2000” in care se vorbea despre modul cum Germania va conduce Europa. „Goebbels a gresit doar cu zece ani” – e de parere fostul partizan, care precizeaza ca dominatia germana a inceput in timpul crizei din 2010.

Din Grecia, in Italia si pâna in Franta, liderii politici incep sa ridice voci impotriva dictatului german in politica europeana. In fapt, scrie Der Spiegel, tarile din sudul Europei insista tot mai mult ca austeritatea nu este cea mai buna solutie pentru iesirea din criza, ci stimularea consumului.

Liderul social democrat italian Romano Prodi a publicat un articol in L’Espresso in care afirma ca „in Germania, sentimentele populiste si nationaliste sunt acoperite de Merkel. Dar la Bruxelles, in ultimii ani, o singura tara a trasat directia; Germania a considerat chiar ca e potrivit sa dea altora lectii inacceptabile de morala”.

Germanofobia, mai scrie revista, a cuprins intreg spectrul politic francez, de la Frontul National, de extrema dreapta, pâna la aripa stânga a guvernului socialist.

„Dupa reunificare, Germania a adus sub controlul sau o imensa zona din Europa de Est, aflata odinioara sub influenta sovietica, spre a o folosi pentru propriile sale obiective economice” – spune Emmanuel Todd, reputat istoric si sociolog francez.

Concluzia articolului este ca, totusi, Germania nu este suficient de mare ca sa rezolve problemele tututor. „Si, ar fi cu siguranta, mai usor sa se faca progrese in Europa fara tonul polemic de la München si Berlin. Puterea si maretia pot fi afisate uneori ignorând comparatii nepotrivite, sau prin respingerea lor eleganta”.