Victime fara calai

Serbian mother mourns her loved ones murdered by Oric.0Zilele acestea se discuta foarte mult despre “masacrul de la Srebrenica”, in care ar fi murit intre 3.500 si 8.000 de civili bosniaci, ca urmare a actiunilor fortelor militare ale sarbilor.

Episodul este caracteristic razboiului ciudat din Iugoslavia anilor ’90, cand media internationala prezenta realitatea extrem de selectiv: atunci cand sarbii erau victime nu se spunea nimic, cand victime erau croatii sau musulmanii, numarul mortilor mai primea un zero sau doi.

In fond, am avut ocazia sa vedem aceeasi selectivitate in relatarea conflictului din Ucraina, cand media occidentala se concentra pe victimele militare ale rebelilor si tinea sub tacere victimele civile ale fortelor guvernamentale.

Exista unele puncte de vedere care sustin ca numarul victimelor “masacrului de la Srebrenica” a fost crescut artificial, exista analize care sustin ca relatarile despre acest subiect folosesc aceeasi semantica si aceleasi surse desi e vorba de zeci de organe de presa diferite.

Ceea ce nu se spune despre acest episod este ca, anterior acestuia, circa 3.500 de civili sarbi din zonele invecinate au fost masacrati de trupele musulmanilor bosniaci, in cadrul carora erau incadrati luptatori arabi, viitori membri al “al qaeda”. Civilii sarbi au fost ucisi, decapitati, arsi in vreme ce luptatorii bosniaci se pozau cu capetele victimelor lor.

Occidentul a folosit presiunea media pentru a-i pune cu botul pe labe pe sarbi. Dar a avut nevoie de ani de zile pentru asta si de un bombardament de cateva saptamani realizat de aviatia militara a NATO.

Dar asta e deja alta poveste. Realitatea este ca, in vreme ce lumea comemoreaza masacrul de la Srebrenica, in care sarbii joaca rolul negativ, victimele sarbe ale razboiului civil nu sunt amintite, ca si cum nu ar fi existat.