Cine vor fi viceprimarii Bacaului?

Constantin Scripat are mari sanse sa fie ales viceprimar.
Constantin Scripat are mari sanse sa fie ales viceprimar.
Constantin Scripat are mari sanse sa fie ales viceprimar.

Alegerile s-au terminat, s-au numarat voturile, s-au dat rezultatele, totusi, noile autoritati nu s-au constituit pentru ca… pentru ca unii au decis sa mai amane putin predarea situatiilor financiare ca sa mai traga de timp. Pentru ce? Pentru negocieri, fireste.

Saptamana asta, in orice caz, se va constitui si Consiliul local Bacau. Ocazie cu care se vor alege, in principiu, si cei doi viceprimari ai orasului.

Asta in cazul in care negocierile s-au finalizat; sa nu uitam ca in 2004, de exemplu, alegerile s-au facut abia la a treia convocare (si ultima) deoarece cei de la consiliul local voiau sa vada ce iese la Consiliul Judetean. Asa ca primele doua sedinte de constituire ale CL nu s-au putut tine din lipsa de cvorum. La fel si la CJ, pentru ca daca nu veneau la sedinta consilierii locali, nu veneau nici cei judeteni a doua zi. Pana cand au trebuit sa vina consilierii locali la a treia convocare altfel se reorganizau alegerile.

Revenind la alegerile aceste, situatia la consiliul local Bacau sta in felul urmator: 9 consilieri PSD, 5 PNL, 4 PSRo, 2 ALDE, 2 PMP si un independent. Total: 23. Majoritatea simpla inseamna 12 voturi. PSD si ALDE nu au impreuna decat 11, ceea ce inseamna discutii.

Scenariul cel mai plauzibil este o alianta PSD+ALDE+PMP. In total, 13 voturi, caz in care viceprimarii vor fi de la ALDE si PMP. Pe nume: Dragos Stefan si Constantin Scripat. Pare ciudat, dar ar fi un consiliu de “uniune nationala” care ar fi, probabil, cel mai democratic din ultimii 15 ani.
Ar putea adopta deciziile care necesita majoritatea simpla, insa in probleme legate de buget, care au nevoie de 2/3 din voturi ar putea fi unele probleme.

O alta alianta posibila dar destul de improbabila ar fi PNL+PSRo+PMP+IND. 12 voturi si mai trebuie cautat unul la ALDE sau la PSD. Greu de crezut ca PNL se va alia cu Cristinel Manolache, care i-a tocat in ultimii patru ani.

La fel de improbabil ar fi si PSD+PSRo+ALDE=15 voturi din 23. O alianta intre PSD si Manolache de la PSRo ar fi de-a dreptul tragica pentru toata lumea.

Ce ne-au aratat aceste alegeri?

1. Necula si Manolache au luat la votul uninominal mai mult decat la votul politic. E dificil de spus daca din cauza ca partidul a fost mai slab sau ei au fost mai puternici.

2. Cum anticipam, PNL a avut doi candidati. Cel putin asa a fost perceputa candidatura lui Stavarache, care a luat din voturile lui Luchian.

3. Conteaza expunerea media. Cristian Ghinghes (independent) a luat cu peste 1.000 de voturi mai mult decât Constantin Scripat (PMP) pentru a avut o campanie axata pe online in vreme ce Scripat s-a bazat pe offline. In acelasi timp, conteaza si mesajul, pentru ca si Claudiu Dorneanu (M10) a fost online, dar nu a obtinut decat 1800 de voturi, fata de circa 4.000 cat a luat Ghinghes.

4. O curiozitate care va ramane fara raspuns este intrebarea unde s-au dus voturile uninominale ale celor care au votat politic cu Cristian Ghinghes. Pentru ca la CL, el a obtinut cu peste 4.300 de voturi in plus fata de votul de pe buletinele de primar. Deci, 4.300 de oameni l-au votat la CL dar au votat cu alt candidat la Primarie. Cu cine? Nu vom sti niciodata.

5. Cum deja anticipasem cu mult inainte de alegeri, Stavarache nu a reusit sa supravietuiasca fara sprijinul PSD si fara Dumitru Sechelariu. Stavarache a existat atata vreme cat a putut sa-si construiasca o campanie pe teama “restauratiei”, revenirea in Primarie a lui Dumitru Sechelariu.

Votul intr-un tur cu doua opinii

Zicea cineva ca alegerile intr-un singur tur determina omul sa voteze pozitiv. Pentru ca, de obicei, in turul doi se uneau mai multi candidati care convingeau alegatorii sa voteze impotriva unuia dintre finalisti, pentru “raul cel mai mic”. Intr-un singur tur, insa, alegatorul este determinat sa voteze PENTRU un candidat, nu IMPOTRIVA. O solutie buna ar fi pastrarea unui singur tur dar ponderarea rezultatelor cu un al doilea buletin in care alegatorul sa-si exprime a doua opinie.

Asa se fac alegerile la Primaria Londrei, de exemplu.

Sa presupunem ca exista patru candidati: A, B, C si D. Cetatenii primesc doua buletine de vot. Pe primul isi trec optiunea primara. Pe al doilea voteaza cu orice alt candidat in afara de cel cu care a votat prima data.

Sa zicem ca dupa prima optiune, rezultatele sunt in felul urmator:

A-40%
B-30%
C-20%
D-10%

Se pastreaza primele doua candidaturi – A si B – si se trece la a doua optiune de la candidatii care au votat cu C si D.

Sa zicem ca a doua optiune pentru cei care au votat cu C a fost: A-10%, B-5% si D-5% (la suta din numarul total, desigur) iar a doua optiune pentru D a fost: A – 5%, B – 3% si C – 2%.

Eliminam iarasi voturile pentru C si D si le pastram pe cele pentru A si B.

La cele 40% ale celor care au votat din prima cu A adaugam 10% (optiunea a doua a celor care au votat cu C) si 5% (optiunea a doua a celor care au vitat cu D), caz in care A a castigat cu 53%, deci cu majoritatea voturilor.

Si asta intr-un singur tur.