Refuzul de a gandi

Stanga: Ce s-a vazut pe retelele sociale. Dreapta: ce NU s-a vazut pe retelele sociale: SPP-istii la costul si fotografii.  Pe romaneste: "Ciolos la strans gunoaie" a fost un eveniment de PR dar care a fost impachetat si livrat pentru a masca acest lucru. Iar multa lume chiar a crezut in autenticitatea demersului ecologist al premierului.
Stanga: Ce s-a vazut pe retelele sociale. Dreapta: ce NU s-a vazut pe retelele sociale: SPP-istii la costum si fotografii. Pe romaneste: “Ciolos la strans gunoaie” a fost un eveniment de PR dar care a fost impachetat si livrat pentru a masca acest lucru. Iar multa lume chiar a crezut in autenticitatea demersului ecologist al premierului.

Traim intr-o tara in care publicul a fost educat sa aplaude operatiunile de PR ale politicienilor. Cum se apuca un lider politic sa planteze un copac, sa puna mana pe o mistrie sau sa adune niste gunoaie, hop! tara e pe spate, in delir, bucuroasa ca, iata!, liderul nostru drag munceste, nu ca altii care stau in birou.

Faptul ca romanii nu descopera o operatiune de PR nu trebuie sa ne mire; in fapt, de-a lungul timpului concetatenii nostri au demonstrat o lipsa a discernamantului de un nivel apropiat de patologic.

Cert este ca ne aflam pe un trend periculos: inlocuirea guvernarii pe baza de rezultate cu guvernarea bazata de perceptie si schimbare de perceptie. Nu ca nu s-ar fi folosit PR-ul si pana acum, insa, succesul a fost destul de limitat din cauza ca receptorii aveau capacitatea de a descifra mesajul si sursa acestuia. Pe romaneste, nu puneau botul.

Ce s-a schimbat intre timp? S-au perfectionat metodele si transmitatorii si a scazut capacitatea receptorilor de a constatat ca mesajul este interesat. Publicul este dispus sa inghita informatia deja mestecata fara sa-si puna intrebari, fara a formula critici. Cetateanul este grabit, intr-o cursa contra-cronometru si nu are timp sa mai analizeze. Asa ca preia teme politice, sociale, medicale ori de educatie fara sa le filtreze si sa le studieze. Iar la asta se adauga presiunea grupului.

Aici este o paine de mancat pentru cine ar indrazni sa studieze modul in care retelele au pervertit critica sociala. In varianta clasica, in grupul de prieteni existau mai multe opinii, mai multe argumente si fiecare putea sau nu sa accepte explicatiile celorlalti. In varianta moderna, in care fiecare individ are 5.000 de prieteni virtuali plus prietenii prietenilor, argumentatia logica nu mai este de nici un folos in fata avalansei de emotii cu care este coplesit in retea. Degeaba incearca sa contra-atace cu argumente bazate pe fapte, i se va raspunde de genul “adica tu esti singurul destept si noi toti suntem prosti?”

Faptul ca un cetatean este specializat intr-un domeniu ii da falsa siguranta ca poate fi la fel de bun cunoscator si in alte domenii; daca se pricepe la contabilitate sau la inginerie auto, cu siguranta – isi zice – va sti sa puna si un diagnostic medical sau, daca se pricepe la PR, va sti la fel de bine ca o problema de matematica a fost gresit formulata.

Cetateanul nu isi da seama ca este supus unui ansamblu de stimuli care au ca efect modificarea perceptiilor sale. Iar armele cu care se lupta pentru schimbarea perceptiei si modificarea atitudinii fata de anumite evenimente sau persoane nu sunt deloc complicate. In fapt, manipularea se foloseste de simplificarea realitatii.

De exemplu, de ani de zile ni se da de inteles ca lumea este in alb/negru: X este un candidat bun dar Y, pentru ca e contracandidat, nu poate fi decat rau. In realitate, atat X cat si Y pot fi si buni si rai, dar, mai ales, pot fi buni intr-o privinta, rai, in alte privinte. Mai mult, pot fi buni pentru unii, rai pentru altii.

Simplificarea pana la extrem este o metoda extraordinara: nu necesita o gandire prea complicata si, din acest motiv, prinde foarte bine la mase. Am avut o discutie cu un student la drept care era convins ca trebuie desfiintata orice forma de imunitate parlamentara pentru ca – zicea el – daca parlamentarii nu incalca legile, nu au a se teme de nimic. Vedeti dvs., nici parlamentarii comunisti si social-democrati nu au incalcat vreo lege in 1933, si totusi au fost arestati pentru a nu vota contra dobandirii de catre Hitler a puterii absolute. Imunitatea parlamentara pentru voturi si declaratii politice, combinata cu necesitatea acordului parlamentar pentru arestare sau trimitere in judecata se inscrie intr-o protectie constitutionala fata de un posibil abuz de putere. Dar, se pare ca ideea este prea dificila…

O alta modalitate este inversarea, transformarea din acuzati in acuzatori. De cate ori nu ati vazut o persoana acuzata ca a facut ceva rau ca incepe sa-i atace pe acuzatori?! Iar cu ajutorul mass-media si al retelelor sociale, operatiunea devine mult mai simpla si mai de amploare.

Macar o data ati fost dezamagiti cand, dand click pe un titlu care spunea ca “se va intampla cutare lucru”, ati ajuns la un text care spunea ca politicianul Y a propus sa se intample cutare lucru?! Dvs. ati dat click, 99 de alti useri nu au dat si au ramas cu ideea ca acel lucru se va intampla.

Nu de mult, o harta care sugera o distributie a voturilor de la alegerile locale pro-PSD in Muntenia si Moldova si a voturilor pro-PNL in Transilvania facea furori pe retelele sociale. Multe concluzii gresite s-au tras atunci si multa lume a ramas cu impresia ca in Transilvania lumea a votat numai cu PNL iar in restul tarii, numai cu PSD. Realitatea a fost ca harta era de la alegerile prezidentiale. Pe de alta parte, faptul ca intr-o localitate majoritatea alegatorilor au votat cu un partid, nu inseamna decat ca restul alegatorilor au votat cu ceilalti. Adica, nu inseamna ca daca un judet e colorat cu rosu, aocolo PSD a luat 100% din voturi. Avem aici o alta tehnica de manipulare: cea a folosirii de imagini din alte contexte.

Nu in ultimul rand ignorarea evidentei este cea mai utilizata metoda de manipulare. Prin mass-media circula, dealtfel, o vorba referitoare la ziaristii care bat campii cu gratie: “de ce sa lasi adevarul sa-ti strice o stire?!” Ultimul exemplu este cel al buclucasului grafic de la examenul Evaluarii Nationale. Lumea striga ca nu erau trecute axele pe grafic si ignora faptul ca legenda atasata explica fara echivoc problema. Dar deja asta nu mai conteaza, romanul urla ca problema a fost gresita.