Milosevici, Turcia si securitatea României

O stire pe care nu o s-o auziti in presa nationala este ca fostul presedinte al Serbiei, Slobodan Milosevici, a fost achitat de Tribunalul Penal International. Pe Milosevici, care a fost asasinat in inchisoare, informatia nu-l mai incalzeste cu nimic, pentru restul lumii, insa, decizia de la Haga schimba radical situatia.

Sa ne amintim: Slobodan Milosevici, erou al rezistentei Iugoslaviei fata de agresiunea NATO, care si-a indemnat poporul sa reziste bombardamentelor si sa iasa pe strazi pentru a face scuturi umane, a fost ulterior arestat de autoritatile sârbe si trimis la Haga, unde i se deschisese un dosar pentru crime de razboi in conflictul din anii ’90, când s-a destramat Iugoslavia.

Procesul incepe, zilele trec, insa, fara nici un rezultat pentru procurori: Milosevici are o aparare foarte buna si demonteaza una câte una acuzatiile. In vreme ce procurorii bat pasul pe loc, starea de sanatate a lui Milosevici – care suferea cu inima – se deterioreaza in detentie si se solicita eliberarea provizorie pentru tratament.

Aceasta i se refuza si Milosevici este gasit, intr-o zi, mort. Autopsia stabileste ca a murit din cauza unei crize cardiace, dar, in mod convenabil, apare o teorie cum ca ar fi luat o doza prea mare dintr-un medicament menit sa induca o criza cardiaca poentru a parasi inchisoare si a fi tratat in Rusia. Nu se face nici o ancheta, toata afacerea este ingropata.

Abia anul acesta, la finele lunii martie, Tribunalul Penal International precizeaza, in decizia cu privire la Radovan Karadzic, ca nu au existat probe care sa permita condamnarea lui Milosevici pentru crime de razboi. Informatia, insa, a ajuns in atentia publicului abia pe 18 iulie, pe o pagina web dedicata fostului presedinte iugoslav.

Stirea poate avea caracterul unei lovituri nucleare in regiunea Balcanilor. Serbia, care inca pastreaza vii sentimenele anti-americane, primeste argumente pentru o apropiere tot mai mare de Rusia, tara care a sprijinit-o in permanenta. Sa mai punem la socoteala si faptul ca, anterior, acelasi tribunal decisese ca in Kosovo nu a fost genocid, deci, prin urmare, interventia NATO asupra Iugoslaviei n-a avut nici o justificare.

Recapitulam: Serbia este profund anti-NATO si pro-Rusia, Bulgaria, desi in NATO, doreste sa-si pastreze relatii bune cu Rusia si a refuzat propunerea româneasca de formare a unei flote NATO la Marea Neagra; Ungaria s-a orientat spre Rusia iar in Ucraina situatia nu e deloc roz, tara fiind aproape in prag de implozie, Moldova joaca dupa cum cânta Moscova iar, mai nou, Turcia negociaza dur si incearca o apropiere de Rusia.

Din punct de vedere al securitatii nationale pare ca ne-am intors in infamul an 1940, când România a ramas fara aparare, garantiile de securitate ale Angliei si Frantei nemaivalorând nimic in conditiile in care cele doua tari nu-si mai puteau proiecta forta in regiune.

2 COMENTARII

  1. In anul 1940 nu exista NATO sau ceva echivalent.Astazi Romania este membru cu drepturi depline in NATO si aceasta este garantia cea mai sigura de securitate pe care a avut-o vreodata statul roman.In prezent suntem mai la adapost decat oricand de o agresiune din partea rusilor iar greselile noastre istorice i-au determinat pe toti politicienii , indiferent de partide , sa ia decizia cea mai corecta pentru Romania : integrarea in sistemul politico-militar nord atlantic.Sigur , in Romania exista nostalgici dupa vremurile in care URSS dicta in aceasta parte a Europei , venind cu argumente din tarile vecine , uitand insa esentialul : eternul dusman al Romaniei a fost URSS ( Rusia , Imperiul Tarist…).Si tot ei lanseaza teme de genul celor din articol : Milosevici ,Iugoslavia , Bulgaria , Ungaria , poate si altele.Ca daca am deschide subiecte gen : Basarabia , Bucovina , Cadrilater, Banat , Ardeal ar intelege tot romanul ca toate problemele noastre teritoriale au fost generate exact de Rusia , Iugoslavia , Bulgaria sau Ungaria.In plus ,poate din cand in cand ar fi bine sa ne amintim ca atunci cand am avut incredere in Rusia ne-am trezit fara tezaur.Sigur am exprimat doar o opinie , nu am vrut in niciun caz sa insinuez ca cei care impartasesc alte opinii nu ar fi buni romani sau si mai rau : ar fi oarece agenti de influenta ai unor puteri ostile statului roman. Sa auzim numai de bine !

  2. Uneori ma intreb daca toti cei care scriu kilometri de comentarii chiar citesc articolul pe care-l combat.

    Stimate domn, in 1940 Franta si Anglia jucau rolul NATO pentru ca la finele WW1 se angajasera sa protejeze Romania in cazul unui atac. Evolutia evenimentelor din Europa a impiedicat cele doua tari sa-si tina promisiunea. Pur si simplu, pe de o parte pentru ca credeau ca cedand in fata lui Hitler, ar putea evita razboiul (sa ne amintim de Munchen, cand Cehoslovacia a fost silita de Franta si Anglia sa cedeze jumatate din teritoriu Germaniei), fie ca, ulterior, nu au mai avut cum sa-si proiecteze forta in regiune.

    Revenind la zilele noastre, ar fi foarte interesant sa ne explicati cum va putea NATO sa proiecteze forta in regiune in conditiile in care in jurul Romaniei vor fi tari cu politica rusofila. Evident, nu ma astept sa izbucneasca un razboi Romania – Rusia, insa razboiul este, dupa cum spunea Clausewitz, continuarea politicii cu alte mijloace. Cu alte cuvinte, chiar si fara conflict armat, Rusia poate fi o amenintare pentru Romania pur si simplu datorita faptului ca poate proiecta forta la care tara noastra nu are cu ce raspunde.

    Dar comentariul dvs. este foarte bun. Poate fi folosit ca lectie pentru toti cei care incearca sa abata discutia de la un subiect anume si arunca in lupta tot felul de teme, care mai de care fara nici o legatura su subiectul.

    Rusia nu este “eternul dusman” al Romaniei decat de la 1812. Inainte si dupa, Turcia a fost o mare problema, ungurii si polonezii au incercat sa ne supuna, austriecii au incercat sa ne guverneze cu sabia ( va sfatuiesc sa va informati despre ocuparea Moldovei de catre Austria in timpul razboiului Crimeei), nemtii au fost o alta pacoste, care pe fata ne erau aliati, iar pe la spate incercau sa ne jefuiasca (sa ne amintim tratatul de clearing care in cativa ani ne-a facut scavii economiei germane chiar in ajun de WW2), chiar si suedezii ne-au fost dusmani la un moment-dat, ostirile “svede” facand prapad prin zona pana cand s-au saturat turcii de plangeri si au ordonat dezarmarea lor, pe la inceputul secolului XVIII.

    Dupa cum vedeti, nu am dus lipsa de dusmani.

    Ceea ce nu inseamna, insa, ca Milosevici a fost vinovat de acuzatii sau ca bombardarea Iugoslaviei de catre NATO a fost legitima.