Greenpeace activists take part in a demonstration against TTIP and CETA in Berlin. They join the huge national demonstration with umbrellas, banners, and white and green balloons reading "Stop TTIP!" Greenpeace Aktivisten nehmen an der grossen bundesweiten Demonstration gegen TTIP und CETA in Berlin teil. Sie tragen Schirme, Ballons und Banner mit dem Protest "Stop TTIP!"

Acum câtiva ani, negocierile pentru semnarea acordului ACTA au scos in strada pâna si românii, care prezentasera, pâna atunci o indiferenta totala fata de tratatele negociate de Bruxelles.

ACTA a cazut dupa ce in majoritatea tarilor UE au avut loc demonstratii impotriva acestui acord, care ameninta accesul la Internet al cetatenilor europeni.

Negocierile pentru TTIP intre UE si SUA par sa fi esuat si pentru ca europenii au protestat. 250.000 de germani au iesit pe strazile Berlinului, anul trecut, pentru a-si arata impotrivirea fata de Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP).

La noi, la români s-a discutat putin, dar nu au fost nici manifestatii si nici pozitii asumate politic. Nici despre CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement), tratatul negociat intre UE si Canada nu s-a discutat in România.

Abia acum, am incercat o pozitie de forta, pentru a-i determina pe canadieni sa ne ridice vizele, insa tara noastra nu a fost preocupata de aspectele juridice ale tratatului.

Nici Bulgaria, care a tinut, impreuna cu România, CETA in sah nu avea ceva impotriva prevederilor tratatului, singurii care au avut curaj sa se impotriveasca fiind valonii. Practic, provincia belgiana Valonia (Wallonie) a refuzat sa delege catre guvernul central dreptul de a semna CETA.

Totusi, ce e cu acest acord? De ce se impotrivesc anumite ONG-uri implementarii sale? Raspunsul este ca toate aceste acorduri transnationale negociate in ultima perioada instituie noi reguli, care permit companiilor sa treaca peste reglementarile nationale in domniile in care activeaza. Este vorba de un sistem legal nou aplicabil numai corporatiilor straine si investitorilor.

Daca un guvern european decide interzicerea utilizarii unor substante chimice periculoase , cresterea sigurantei alimentare sau utilizarea unui ambalaj simplu, fara culori pentru tigarete, o companie canadiana ar putea da in judecata guvernul respectiv pentru ca masura respectiva ar putea-o impiedica sa realizeze profitul estimat.

Iar procesul se va desfasura nu in instantele de judecata, ci in tribunale comerciale speciale. Canada deja a pierdut o sumedenie de astfel de procese cu companii americane, ca urmare a semnarii NAFTA (North American Free Trade Agreement).

In România nu a existat o dezbatere despre CETA, noi, dupa cum spuneam, am profitat de ocazie acum sa fortam o eliminare a vizelor, insa UE ne-a dat termen pâna vineri sa semnam tratatul. Nu stiu ce s-ar fi intâmpla daca nu am fi fost de acord, ce sanctiuni ar fi, insa nu-mi place deloc maniera in care ni se dau ultimatumuri de la Bruxelles.

Intr-un final, Canada a cedat, fiind de acord sa elimine definitiv vizele pentru romani in decembrie 2017, nu in primavara lui 2018 si Romania s-a declarat de acord cu CETA.

Anuntul a fost facut de presedintele Iohannis chiar de la Bruxelles, bagand spaima in hoardele de postaci, care au primit sarcina sa imprastie fericita victorie a diplomatiei noastre catre poporul internaut.

Caci, nu e de ici de colo sa poti sa mergi in Canada fara viza, in conditiile in care biletele de avion au preturi prohibitive. Cum ar veni, tot romanul abia astepta sa i se ridice vizele.

Bucuria a fost de scurta durata.

Caci, alaturi de Romania si Bulgaria, micuta provincie belgiana Valonia, se lupta si ea cu CETA. Nu pentru vize, ci pentru principii si economie.

Valonia a refuzat sa permita guvernului belgian sa semneze CETA in numele sau.

Ceea ce inseamna ca, momentan, acordul a cazut.

Ca si intelegerea romano-canadiana privind vizele…