Hai să vă spun una bună!

Ca să fiu sincer, multă vreme am privit cu oarecare reticenţă acest tip de comerţ. Mă refer la comerţul online. Nu credeam că poate avea atâtea avantaje. Ce încredere să ai că ţi se livrează cea mai bună marfă, produsele cele mai de calitate atunci când ani la rândul ai fost obişnuit să alegi totul cu mânuţa ta, şi nici atunci nu ai fost mulţumit pe deplin când ai ajuns cu cumpărăturile acasă?

Într-o zi mai friguroasă însă, de care vom tot avea parte de-acum încolo, până la primăvară, n-am mai stat pe gânduri. Eram şi răcit pe deasupra, afară burniţa uşor, îmi zic: “Ce mama mă-sii, de ce n-aş încerca şi eu măcar o tură!?”

Am deschis laptopul hotărât. Aveam deja în cap lista de cumpărături, aşa că totul a mers ca pe roate. Click aici, click acolo, click dincolo, produsele dorite de mine aterizau în coşul virtual.

Mi-am luat mai de toate: ouă, pâine, un bax de apă plată, câţiva cârnăciori semiafumaţi (ăştia sunt preferaţii mei!), un detergent de rufe, un tub de pastă de dinţi, saci menajeri. Dar asta nu a fost tot! Când eram aproape să finalizez comanda (mai luasem nişte mărunţişuri – sticks-uri, un săpun, o candelă parfumată cu miros de lavandă, o ciocolată amăruie, o jucărie de pluş pentru nepotă-miu – apropos, la doi anişori neîmpliniţi e tare zburdalnic, răstoarnă toată casa cu fundul în sus), mi-am amintit că tocmai ce mi s-a ars becul la sufragerie şi imediat am pus în coş două bucăţi, unul de rezervă, pentru orice eventualitate.

Gata! Sau nu?

“Alo, ce faci, ştii că diseară e meci? Păi ce facem, stăm pe uscat?!”, m-a apelat un amic, pe telefon. “Lasă că rezolv eu problema – i-am spus, tocmai sunt pe enevila.ro, îmi făceam ceva cumpărături. Ia zi, ce bere să iau? Mă uit pe site şi văd că au de toate felurile. Hai, lasă, că văd eu. Zi-mi doar cum vrei să fie, la pet, la sticlă sau la cutie?”. Am pus berile în coş, am transmis când doresc să-mi fie livrată comanda şi i-am dat drumul.

Peste două ore, fix cum stabilisem, un curier de la enevila.ro mi-a bătut la uşă. “Domnu’ X? Iată produsele dumneavoastră! Vă rugăm să le verificaţi şi să ne spuneţi dacă coincid aşteptărilor dvs!”. M-am uitat atent (eu sunt ceva mai pretenţios din fire!) şi am găsit totul în regulă. “Da, da, totul e OK!”, am transmis. “Vă mulţumim că aţi ales serviciile noastre. Vă doresc o zi bună!”, a replicat curierul.

Şi chiar a fost o zi bună. Cârnaţii au fost delicioşi, meciul s-a încheiat cu victoria alor noştri, perfect totul!

După câteva zile am repetat experienţa şi de atunci am încetat să mai calc prin supermarketuri.

Am supermarket-ul meu, la mine acasă. Simplu ca bună ziua!