Mutenia Pamântului

Nu au trecut decât vreo câteva saptamâni de când ni se reprosa pe tonuri nationalist-superioare ca nu donam pentru rascumpararea “Cuminteniei Pamântului” si deja situatia s-a schimbat radical. Nu doar ca Guvernul nu mai are curajul sa continue aceasta poveste, dar se arata tot mai multe semne ca ar vrea sa faca uitata aceasta campanie care poate aduce pagube colaterale insemnate in cazul in care o sa dispara protectia politica.

Vorbesc de dosare penale si arestari pentru ca situatia poate fi incadrata foarte usor in categoria abuzului in serviciu din moment ce inca de la inceputuri Guvernul si-a depasit atributiunile. Exact, inca de când Guvernul a decis sa negocieze direct cu vânzatorii statuetei, a facut un abuz deoarece Legea privind protejarea patrimoniului national (L182/2000) spune clar la articolul 35 ca vânzarea publica a bunurilor culturale mobile aflate in proprietate privata sau intermedierea vânzarii se realizeaza numai prin operatori economici autorizati. Or, Guvernul a decis sa negocieze direct cu proprietarii operei de arta.

Ce a urmat, cresterea pretului de la 5 la 11 milioane de euro, campania jenanta de convingere a publicului sa doneze, campania de PR prin care se incerca asocierea simbolica dintre guvern si opera lui Brâncusi, sunt alte potlogarii mai mici, unele rezultat al prostiei, altele al incompetentei.
Am mai spus si nu are rost sa mai intru in amanunte, ca este foarte posibil ca aceasta statuie sa fi fost deja platita de statul român in anii ’50, când a intrat in inventarul Muzeului National de Arta. Iar toata aceasta campanie de strângere de fonduri sa fie doar preludiul unei alte inginerii prin care “baietii destepti” sa incerce sa oblige Statul sa rascumpere opere de arta deja aflate in proprietatea sa.

Ne aflam acum in fata unei dileme: actualul Executiv nu mai vrea sa gestioneze problema si a pasat-o Parlamentului. Care poate decide sa accepte pretul de 11 milioane si sa oblige viitorul Guvern sa-l plateasca. Ar fi curata sinucidere politica.

Sau poate decide sa nu acepte, caz in care ne putem astepta la un proces din partea vânzatorilor care au un contract. Caz in care singura solutie este ca acel contract sa fie declarat ilegal de o instanta deoarece a fost semnat cu incalcarea legii. Iar asta inseamna, desigur, un dosar penal in care sa fie urmariti cei care au semnat contractul.