Mai tineti minte discursul Vioricai Dancila de la Bruxelles? Cand s-a dus sa spuna lucrurilor pe nume? Si a enumerat ceea ce tot incerca Europa sa ascunda sub presul asa-zisei „lupte anticoruptie”? A fost un moment magic. Am zis atunci ca, iata, avem o femeie mai curajoasa decat orice barbat care a stat in fruntea Guvernului…
Nici n-a apucat cocosul sa cante de trei ori si doamna Dancila s-a lepadat de discursul de atunci.
S-a intors la Bruxelles sa-si ceara iertare ca a indraznit sa se rascoale contra stapanilor de sclavi. A venit cu o lista dictata de cei care au dat cu PSD-ul de toti peretii. Asa-zisii activisti civici – care intr-o tara normala erau de mult la puscarie pentru infractiunile comise – sunt primiti de premier. Oameni de baza ai partidului, care au dus greul luptei politice si pe baza planurilor carora s-au obtinut rezultate sunt maziliti pentru a face pe placul inamicilor.
PSD nu numai ca se sinucide politic, dar o face si urat de tot.
Pare ca a uitat total de sustinatori, de votantii sai, de cei care l-au sprijinit, ocupat sa faca pe plac Sistemului.
Asta e, a avut o sansa si a jucat-o prost.
In rest, nu o sa inteleg niciodata placerea cu care romanii se bucura pentru ca li se reconfirma statutul de sclavi.
Dar este o vorba: pentru o pasare care a trait toata viata in colivie, zborul pare o boala.