Eminescu, antisemit?

Un cetățean român a fost târât, zilele trecute, în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de niște organizații maghiare pe motiv că, între altele, ar fi citat din Mihai Eminescu, iar Eminescu, știe toată lumea, este cunoscut ca antisemit. Pe bune, așa suna plângerea maghiarilor.

Faza asta cu antisemitismul lui Eminescu e veche și falsă. Am citit articolele “antisemite” ale lui Eminescu; ele au fost adunate într-o carte acum câțiva ani, deși pe câteva le-am văzut și într-o carte de publicistică eminesciană apărută înainte de 1989.

Eminescu este antisemit în măsura în care, azi, oricine critica acțiunile guvernului israelian sau ale unor organizații israeliene este declarat antisemit. Ca să fie clar. Pentru că asta face Eminescu: critică acțiunile UNOR cetățeni de religie ebraică, emigranți mai mult sau mai puțin legali în România. Ce critica el? Acțiunile de cămătărie ale UNOR cetățeni, nerespectarea legilor românești de către UNII cetățeni, acțiunile antiromânești ale UNOR cetățeni.

Nici măcar nu face acuzații la adresa TUTUROR evreilor; el face o deosebire clara între evreii care trăiesc de sute de ani pe teritoriul românesc și care s-au adaptat obiceiurilor și legilor locului și cei care au venit de curând din alte țări și care nu vor să învețe nici măcar limba românească dar care mituiesc ispravnicii ca să le permită să se ocupe de crâșmărit deși legea nu le dă voie decât cetățenilor români să țină cârciumi.

Căci, asta e problema majoră, până la urmă: cetățenia. Organizațiile evreiești fac presiuni în epocă pentru ca Guvernul să împământeneasca în masă sutele de mii de imigranți veniți din Rusia și Germania, lucru pe care politicienii români ezită să-l facă.

Conflictul a fost acutizat de lobby-ul organizațiilor evreiești care au reușit să lege recunoașterea independenței de la 1877 de încetățenirea în masă a imigranților, evident, pe fondul unei campanii de presă la nivel european care denunța “discriminările” guvernului român.