Legendele Diasporei

Ultimele rânduri de alegeri au transformat Diaspora într-o adevărata armă politica. Românilor plecați din țară li s-au dedicat emisiuni, știri, chiar și legi plus calupuri întregi de reportaje, în special în preajma alegerilor, când am putut vedea îngramădeli la secțiile de vot în care, deși ni se spunea ca nu se poate intra, se înregistra cel mai scurt timp de vot, undeva de o ștampila la trei secunde.

Suntem adulți, vaccinați și oleacă trecuți prin viața; hai să terminăm o data cu prostiile astea! Marea majoritate a celor ca bocesc pe umărul diasporei care nu poate vota “din cauză că nu îi dă voie corupții din țară” o face doar în scop politic. S-au câștigat mandate de parlamentar, funcții plătite baban cu astfel de bocete. Dar asta nu e suficient, ni se livrează, în ultima vreme, ideea cum ca românii plecați în strainătate sunt un fel de sfinți, un fel de cetățeni de rang zero, în fața cărora trebuie sa ne închinăm deoarece, chipurile, ne trimit bani.

Ei, bine, ultimele date spun că remitențele Diasporei românești au fost de 2,1 la sută din PIB anul trecut. O sumă infimă dacă ne raportăm la alte state estice. Ungurii au trimis în țara lor echivalentul a 3% din PIB, bulgarii – 3,8%, croații – 4,9%, sârbii – 9,1%, ucrainenii – 11,4% iar basarabenii – 16,1% Spre deosebire de români, nici o alta Diaspora nu se consideră a fi superioara celor rămași în țara și nu emite pretenții să aibă parte de drepturi speciale, zile mai multe de vot sau să dicteze cum trebuie guvernată țara.

Aș putea supralicita și să afirm că, de fapt, nici Diaspora românească nu emite aceste pretenții în totalitatea ei și că, de fapt, toata această farsă este una abil construită pentru a fi folosită în manipularea politică. Dealtfel, se vede și cu ochiul liber câți români din străinătate s-au înscris ca să voteze la prezidențiale…