Prin 2001, cand am facut Armata, m-am uitat pe RG1. Pentru cine nu stie, RG1 este Regulamentul Serviciului Interior (pe vremea mea), azi inteleg ca se numeste Regulamentul de ordine interioară în unitate.
Cand am facut eu Liceul Militar si ni l-au dat sa-l mancam pe paine, avea ca la vreo 200 de pagini. In noptile de planton sau cand eram sergenti de serviciu pe companie am invatat din scoarta in scoarta tot ce trebuie sa faca un militar in diferite conditii. De exemplu, salutul. In unitate, in oras, in incaperi, in autobuz, era precizata chiar si situatia cand ai mainile ocupate si nu poti saluta cu mana la boneta.
Asadar, RG1 din 1989 avea 200 de pagini, RG1 pe care l-am vazut in 2001 avea cam 70 de pagini. Subtire rau.
Dar era lucrat pe computer. Si cine il redactase se tinuse de prostii, pentru ca Regulamentul era plin de erate, hartii lipite peste text sau interpretari: „randul cutare de la pagina cutare se va citi asa si nu cum e acolo”.
Asa de exemplu, la salut, un ghidus scrisese ca militarul saluta cu mana la boneta, degetele stranse, mai putin cel din mijloc care trebuie sa stea drept si sa atinga tampla…