Anticorupția. Ramura braziliană

Am scris de mai multe ori despre ceea ce s-a întâmplat în Brazilia, țară care a copiat la virgulă spectacolul anticorupției românești, cu tot cu procurori, și stații de televiziune. Pe baza acestui spectacol și mai puțin spre deloc pe bază de probe, a fost demisă președinta Dilma Rousseff în urma unor presiuni ale SUA pentru ca, ulterior, fostul președinte și candidatul creditat cu cele mai mari șanse pentru câștigarea alegerilor prezidențiale, Luiz Inácio Lula da Silva să fie condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție. Lula, un adevărat erou brazilian, care a luptat împotriva dictaturii dintre 1964 și 1989, a creat o puternică mișcare sindicală și a fondat Partidul Muncitorilor, este creditat că ar fi salvat 20 de milioane de brazilieni din sărăcie datorită programelor sale economice.

Condamnarea care l-a scos de pe scena politică o perioadă n-a fost clară deloc. S-a demonstrat că procurorii se întâlneau cu reprezentanții posturilor TV pentru a discuta cum să mai arunce pe piață „dezvăluiri”. Manifestațiile de stradă erau comandate și bine regizate iar cel mai important – procurorii nu au putut arăta care este apartamentul pe care se presupune că l-ar fi primit ca mită Lula. De altfel, un judecător de la Curtea Supremă a anulat, zilele trecute, cele patru condamnări ale fostului președinte legate de Operațiunea Lava Jato. Punctul de plecare pentru anularea condamnărilor lui Lula a fost tocmai o cerere de „habeas corpus” făcută de avocații fostului președinte în noiembrie anul trecut, care viza cele patru cazuri. În mod cât se poate de oficial, Lula poate candida la alegerile de anul viitor. Se discută, însă, dacă nu cumva participarea sa la alegeri îi va fi mai de folos președintelui Bolsonaro, care va muta discursul electoral de pe situația economică dezastruoasă pe lupta cu „coruptul” Lula.