Lucretiu Patrascanu scrie bine, coerent, are cursivitate, zvâc si argument. Desi comunist, nu explica lumea prin dialectica, citeaza destul de putin din Marx, nu vine cu teoria necesitatii.
Se multumeste sa explice economic de ce burghezia romaneasca a abandonat democratia (cata era ea) si a preferat dictatura ca instrument pentru maximizarea profiturilor, e dezamagit de maniera in care PNT a tratat ultimele alegeri (pactul de neagresiune cu Garda de Fier, tradarea intereselor celor pe care se presupunea ca-i reprezinta, indiferenta fata de excesele si chiar atacurile impotriva altor partide sau institutii democratice – cum ar fi presa).
Cine vrea o privire lucida asupra modului in care s-a instaurat dictatura regala, cea legionara si cea antonesciana, sa citeasca “Sub trei dictaturi”.
Recomandata si celor extaziati de “epoca de aur” interbelica, de “democratia” dintre cele doua razboaie si de mesianismul Garzii de Fier.
Cartea a aparut in trei editii in 1945 si a mai fost scoasa in 1970 si apoi in 1996 si 2019.
