* Undeva, prin spațiul germanic, proprietarul unui magazin scrie pe geamuri că nevaccinații nu au ce căuta acolo. La scurt timp, geamurile magazinului sunt sparte și proprietarul iese cu o pancartă pe care scrie „Îmi este rușine”.
* Mai mult decât legiunile rezist care dau lecții de legislație, îmi plac românii rupți în fund care pun pe Facebook citate din Margaret Thatcher.
* Mulțumim din inimă partidului și secretarilor săi generali că ne protejează și că, deși toată țara a ieșit din scenariul roșu, încă se păstrează restricțiile. Avem cei mai buni conducători de pe planetă, care se gândesc mereu la sănătatea noastră. Visul de aur al oricărui popor este să meargă mascat pe stradă și să cumpere numai potol. La naiba cu achizițiile neesențiale; disprețuim luxul. Ce ne trebuie cărți, pixuri sau chiloți?! Măști trebuie să cumpărăm, oameni buni, cât mai multe și mai scumpe, să purtăm câte două la nas și una la fund, să nu cumva să virusăm planeta! Avem mâncare și acasă, nu trebuie să ne cheltuim banii în crâșme, iar băutură ietina se găsește în oricer magazin alimentar, eventual tragem o Mona prin pâine și ne dezinfectăm la interior. Partidul are grijă de noi, ne apară de cheltuielile inutile pentru că Patria are nevoie de banul nostru. Bugetul suspină după banii cetățenilor, sunt zeci de mii de firme de consultanță care așteaptă să le fie plătite studiile că nu mai au patronii un chior să meargă în Dubai iar benzina s-a scumpit și nu mai pot scoate SUV-urile cu motor de 5000 pe strasse!
* Deci, în București, românii au sărbătorit ziua națională prin reprezentanți. Iobagii au fost ținuți la respect de arnăuți, să nu cumva să primească ciocoii mure…
* Ăștia de la Foreignpolicy au întors armele? Scrie revista pe site: «O narațiune publică dominantă a fost creată în Statele Unite și în mare parte din Europa, conform căreia Rusia este o putere „revizionistă”, căutând să răstoarne status quo-ul existent, să conteste „ordinea bazată pe reguli” și, în general, să acționeze că un „tâlhar” în afacerile internaționale — și în țările fostei Uniuni Sovietice, există un element considerabil de adevăr în această imagine. În Orientul Mijlociu, însă, există ceva foarte ciudat în această imagine a comportamentului rus. În această regiune, în ultimii 20 de ani, de fapt, Statele Unite au acționat că un perturbator al status quo-ului existent, iar opoziția Rusiei față de politicile SUA în probleme cheie s-a dovedit, retrospectiv, a fi corectă în mod obiectiv, din punct de vedere de vedere nu numai a Rusiei și a regiunii, ci și a Statelor Unite și a Occidentului.»