Ziua presei: aniversare sau comemorare?

0
18

Este dificil de prezis cum va arăta presa în viitor, dar se poate presupune că va fi profund influențată de evoluțiile tehnologice și de schimbările sociale și politice din lumea noastră. Este posibil ca o mare parte din știrile și informațiile să fie livrate prin intermediul platformelor digitale și al inteligenței artificiale. În acest fel, știrile vor fi mai personalizate și mai adaptate la interesele și preferințele individuale ale consumatorilor de știri. În același timp, există riscul ca presa să devină din ce în ce mai polarizată și mai fragmentată, cu oameni care caută doar știri care confirmă opiniile lor existente, în timp ce ignoră sau resping știrile care le contrazic.

De asemenea, este posibil ca, datorită creșterii automatizării și a robotizării, jurnaliștii să fie suplimentați sau chiar înlocuiți de software-ul de inteligență artificială care va fi capabil să genereze știri în mod autonom.

În ceea ce privește tehnologia, putem presupune că presa viitorului va fi mult mai interactivă, adaptabilă și personalizată decât astăzi. În viitor, este posibil ca jurnaliștii să folosească tehnologii avansate precum realitatea virtuală și augmentată pentru a oferi o experiență mult mai captivantă și implicativă pentru cititori. De asemenea, ar putea exista noi modalități de a colecta și analiza informațiile, cum ar fi folosirea procesării naturale a limbajului, a rețelelor neuronale și a altor tehnologii de inteligență artificială pentru a genera știri și informații personalizate.

Procesarea naturală a limbajului (PNL) se referă la capacitatea computerelor de a procesa, analiza și genera limbajul natural, adică limbajul utilizat de oameni în comunicare. Procesarea naturală a limbajului are diverse aplicații, cum ar fi recunoașterea vocală, traducerea automată, analiza sentimentelor și clasificarea textelor. De exemplu, o aplicație de recunoaștere vocală poate fi programată să recunoască și să transcrie vorbele unei persoane, în timp ce o aplicație de analiză a sentimentelor poate fi programată să identifice emoțiile din textele scrise de oameni. Rețelele neuronale sunt un tip de model de inteligență artificială inspirat din funcționarea creierului uman. Acestea sunt compuse dintr-o serie de neuroni artificiali, care sunt conectați între ei și care procesează informațiile printr-un proces de învățare automată. Prin intermediul algoritmilor de învățare automată, rețelele neuronale pot fi antrenate să învețe să identifice modele în datele de intrare și să facă predicții sau să ia decizii bazate pe aceste modele identificate.

O altă schimbare importantă ar putea fi aceea că jurnaliștii vor fi mult mai specializați și își vor concentra eforturile asupra anumitor domenii sau subiecte. Este tot mai posibil să avem o presă mult mai descentralizată, cu oameni obișnuiți care vor fi capabili să creeze și să distribuie informații prin intermediul rețelelor sociale și a altor platforme digitale.

Unele dintre aceste schimbări se întâmplă deja în lumea presei și a informațiilor. De exemplu, tehnologia avansată, inclusiv inteligența artificială, a avut un impact semnificativ asupra modului în care se colectează, se analizează și se distribuie informațiile. Jurnaliștii și editorii folosesc adesea algoritmi pentru a identifica tendințele și subiectele de interes pentru cititori și pentru a oferi o experiență personalizată pentru utilizatorii de internet.

De asemenea, polarizarea și fragmentarea presei sunt probleme importante în multe țări din lumea întreagă. Oamenii caută adesea știri care confirmă opiniile lor, ignorând sau respingând știrile care contrazic aceste opinii. Aceasta a dus la creșterea fenomenului de “filtre de informații” și la dezvoltarea “bulelor informaționale”, unde oamenii interacționează doar cu persoane și informații care susțin opiniile lor, ceea ce poate duce la o polarizare și o diviziune mai mare în societate.

Mai există riscul ca presa să fie controlată și manipulată de interese politice și economice puternice, ceea ce a dus la o scădere a încrederii publice în mass-media și în jurnaliști.

Există un risc crescut ca informațiile să fie înlocuite de infotainment în presă și în mass-media în general. Infotainment-ul se referă la prezentarea de informații într-un stil de divertisment, care are scopul de a distra și de a captiva publicul în loc de a furniza informații utile și importante. Într-o lume în care consumul de informații este în creștere, competiția pentru atenția publicului este tot mai mare. Din acest motiv, mulți producători de știri și mass-media se concentrează tot mai mult pe modul în care pot face prezentarea informațiilor mai atractivă și mai divertisment, decât pe acuratețea și relevanța lor. Aceasta a dus la o creștere a fenomenului de “clickbait” – titluri exagerate și senzaționale care sunt menite să atragă click-uri și să genereze trafic pe site-uri web și pe rețelele de socializare, dar care adesea nu conțin informații importante sau utile.

Să nu uităm de cenzură, care a ajuns o adevărată artă, atât în presa tradițională, cât și în rețelele sociale. O rețea socială poate fi considerată și o rețea informațională, în sensul că aceasta facilitează circulația informațiilor între utilizatorii săi. Rețelele sociale au capacitatea de a modera conținutul pe care utilizatorii îl împărtășesc, ceea ce înseamnă că pot decide să șteargă sau să cenzureze anumite tipuri de conținut, inclusiv conținutul care poate fi considerat ofensator sau înșelător. Există temeri că rețelele sociale pot utiliza această capacitate de moderare a conținutului pentru a cenzura sau suprima anumite opinii sau perspective. Acest lucru poate fi făcut în mod deliberat sau poate fi o consecință neintenționată a algoritmilor și politicii de moderare a conținutului. De asemenea, există preocupări cu privire la faptul că rețelele sociale pot fi supuse presiunii politice sau economice pentru a cenzura anumite opinii sau pentru a suprima anumite perspective.