Ce mai bem pe caniculă?

0
23

Zilele acestea mă tratez împotriva caniculei cu tot felul de lichide. Cum nu suport nici una din berile contemporane (nimic nu se compară cu berea de Mărgineni de pe vremuri, poate doar o bere băută în Serbia acum câțiva ani), am încercat să readuc vremurile de altădată când beam, pe pietonalul de la Luceafărul, sirop de zmeură făcut pe loc din esență și sifon. Ce gust putea să aibă băutura aia, servită în pahar de sticlă spălat în fața ta de vânzător! Până am descoperit Zmeurica, a fost băutura mea favorită. Acasă deja ne modernizasem cu sifonul reîncărcabil, cu capsule de bioxid de carbon, sirop se găsea la Alimentară și ieșea cea mai tare băutură.

Desigur, la Cofetărie se găsea Quick Cola, produs la Cooperativa din sat. Vara, pe căldură, dacă voiai să bei Quick pe săturate, te duceai voluntar la stația de îmbuteliere. Te udai din cap până în picioare, dar bei cât puteai. Și nu puteai prea mult niciodată! Munca era simplă: un băiat dădea sticla la mână, unul punea esența și o păsa meșterului care încărca cu sifon și o capsa. Dar “cuicul”, cum îi ziceam, nu era cea mai bună băutură răcoritoare, mai ales dacă era cald; doar rece avea un gust cumsecade.

Zmeurica era o băutură făcută din zmeură și struguri. Nu era pasteurizată, așa că fermenta și trebuia băută repede. Niciodată nu am băut suficientă; din păcate astăzi nu se mai fabrică. Brifcorul se găsea destul de bine, cred că era a doua cea mai vândută băutură după Quick; CiCo am întâlnit mai rar. După 1990 a venit nebunia cu dozatoarele TEC, nu înainte de a trece printr-o altă nebunie, a sucurilor făcute în cada de acasă de diverși întreprinzători, din apă și bomboane și pe care le vindeau la preț dublu față de racoritoarele din comerțul (încă) de stat. După aia a venit Coca Cola și Pepsi și s-a terminat filmul.

Acum niște ani am avut ocazia să străbat Europa pe șosea până în Belgia și înapoi și am profitat de această călătorie ca să încerc cât mai multe băuturi răcoritoare din prin țările străbătute. Numai noi suntem suficient de tâmpiți încât să ne mulțumim cu băuturile de tip cola; peste tot pe unde am fost am găsit tot felul de sortimente naționale din fructe, extraordinare ca gust și prezentare. Noi am cam renunțat la tot ce era tradițional ca să devenim mai americani decât americanii. Nu zic că Coca Cola e rea, că nu e; dar te mai saturi de atâta cola. Ce ați zice de un suc acidulat de mere sau de pere? Sau de mure ori cireșe?

La noi nu le găsiți; putem doar să luăm sirop concentrat din magazin și combinăm acasă cu apă minerală. Eu asta fac de când au venit căldurile: zmeură, soc, petale de trandafir… Toate amintiri din copilărie…