De ce am pierdut Basarabia?

0
8

Vine acusi 23 august și se va vorbi, din nou, despre celebrul pact Molotov-Ribbentropp în urma căruia România a rămas fără Basarabia și jumătate din Bucovina. Prilej pentru propagandă să mai apese, iar, pedala și să ne asmuțe, încă o dată, împotriva Rusiei.

A luat URSS Basarabia? Fără îndoială. De fapt, în cazul războiului declanșat de Germania și aliații săi contra URSS, România era singura îndreptățită din punct de vedere al dreptului internațional să declanșeze ostilitățile, motivul constituindu-l Basarabia. Că aveam dreptul moral e un lucru care, însă, nu iartă faptul că am intrat în război total nepregătiți.

Cum a ajuns, însă, URSS să ceară Basarabia, să împartă Polonia cu Hitler, e deja un alt capitol care este trecut sub tăcere, pentru că strică bunătate de propagandă. Pentru că, dacă ne vom uita la cronologia evenimentelor, vom avea parte de surprize. Dar să o luăm de la un capăt.

Încă din 1935, Stalin, conștient de ascensiunea lui Hitler, a încercat să realizeze o alianță internațională care să se opună Germaniei. Asta nu o spune nimeni pentru că democrațiile occidentale au refuzat propunerea. Cea care se opunea cel mai puternic era Polonia, care avea o dispută istorică cu Rusia, ce dura încă din secolul al XVII-lea. Iar fără Polonia care să permită o trecere a trupelor sovietice spre Germania, nu putea exista nicio coaliție. Mai mult, Polonia a semnat primul pact de neagresiune cu Hitler în 1934 și a participat la dezmembrarea Cehoslovaciei. SUA au respins discuțiile în 1934 iar Marea Britanie a semnat un acord naval cu Germania în 1935. În 1938 are loc împărțirea Cehoslovaciei, cu Franța și Anglia care silesc Praga să accepte cerințele lui Hitler iar Polonia refuză încă o dată să permită tranzitul trupelor URSS cu care cehoslovacii aveau un acord de sprijin militar.

În aprilie 1939, Hitler denunță pactul de neagresiune încheiat cu Polonia iar Stalin face o ultimă încercare de a crea alianța anti-nazistă. În 16 august doi militari de top ai URSS se întâlnesc cu emisarii Angliei și Franței la Leningrad. Aceștia, în loc să vină cu avionul, vin cu o navă care are nevoie de cinci zile pentru a ajunge la destinație. Ministrul de război Voroșilov spune că URSS pune la bătaie 120 de divizii de infanterie, 16 divizii de cavalerie, 5.000 de piese de artilerie grea, 9.500 de tancuri și 5.500 de avioane de vânătoare și bombardiere. Dar amiralul Sir Reginald Drax, care conduce delegația britanică, le transmite sovieticilor că este autorizat doar să vorbească, nu să facă înțelegeri. Francezul, la fel.

În fața unor asemenea dovezi, Stalin este convins că Franța și Anglia nu vor să facă nicio alianță. Atunci îl autorizează pe ministrul de externe Molotov să înceapă negocierile cu Germania. Stalin știe că vine războiul dar URSS are nevoie de timp ca să se pregătească. Pentru asta se va încheia pactul de neagresiune de la 23 august 1939, menit să cumpere timp și spațiu.

În concluzie, România a pierdut Basarabia pentru că Franța și Anglia nu au vrut să se alieze cu Stalin contra lui Hitler în 1939. Se vor alia, însă, peste doi ani.

Vom vorbi într-un articol viitor și despre modul în care Franța și Anglia s-au străduit să determine Germania să înceapă războiul în Est și cum era să avem, din acest motiv, soarta Poloniei pentru ca Parisul și Londra să se poată pregăti de conflict.