De ce e important cash-ul

0
11

Într-o lume tot mai digitalizată, unde plățile cu cardul devin norma, decizia de a plafona plățile în numerar poate fi interpretată în fel și chip. Unii văd această măsură ca pe o încurajare pentru trecerea la sistemele electronice de plată, dar realitatea este mult mai complexă decât pare la prima vedere.

Este adevărat că plafonarea plăților în numerar ar putea aduce beneficii semnificative. Dar pentru bănci. Există deja semne că această schimbare poate aduce cu sine creșteri ale comisioanelor bancare, desi, e posibil ca aceasta crestere sa fie legata mai mult de impozitul pe cifra de afaceri, impus de Guvern. Privind în urmă, observăm, insa, că, odată cu extinderea plăților cu cardul, comisioanele bancare au cunoscut o creștere constantă de-a lungul anilor.

Totuși, este important să ne întrebăm: de ce este periculoasă pentru cetățean limitarea plăților cash? Există categorii de persoane, cum ar fi cei cu venituri mici sau persoanele în vârstă, care depind în mod direct de plățile în numerar pentru a-și gestiona bugetele și pentru a se bucura de independență financiară. Limitarea acestor plăți ar putea marginaliza aceste grupuri, făcându-le vulnerabile într-o lume digitalizată în care accesul la tehnologie și educația financiară nu este uniform distribuit. Mai mult, există temeri legitime privind confidențialitatea și siguranța datelor în plățile electronice, ceea ce poate stârni îngrijorări pentru unii consumatori.

Am văzut că, în primul rând, cetățeanul începe să piardă bani platind comisioane bancare. Odată cu extinderea plăților electronice, mulți consumatori sunt nevoiți să suporte costurile suplimentare impuse de instituțiile financiare sub formă de comisioane pentru tranzacțiile cu cardul. Aceste comisioane pot avea un impact semnificativ asupra bugetului de zi cu zi al cetățenilor, în special al celor cu venituri reduse. Prin limitarea plăților în numerar, se deschide calea pentru creșterea acestor comisioane, ceea ce înseamnă că cetățenii vor fi nevoiți să plătească și mai mult pentru serviciile bancare pe care le utilizează.

Mai mult decât atât, această tendință ar putea submina principiul de bază al economiei de piață, unde consumatorii ar trebui să aibă opțiunea de a alege în mod liber cum își gestionează banii. Limitarea plăților în numerar ar putea restrânge această libertate și ar putea reduce competitivitatea în sectorul financiar, lăsând cetățenii la mila politicii și strategiilor bancare.

În al doilea rând, nimeni nu poate să garanteze că, după această limitare, nu vor urma și altele. Odată ce s-au impus restricții asupra plăților în numerar, există riscul ca autoritățile să extindă aceste măsuri la alte aspecte ale vieții financiare și personale ale cetățenilor. Această evoluție ar putea duce la o pierdere a libertății individuale și la o supraveghere sporită asupra activităților financiare ale oamenilor.

Nu toată lumea știe să se ferească de pericolele din mediul online. Chiar și cei mai avizați utilizatori de internet pot deveni victime ale ingineriei sociale și pot cădea pradă trucurilor sofisticate ale infractorilor cibernetici. Aceștia pot crea site-uri web clonate ale instituțiilor financiare reale, care sunt aproape imposibil de deosebit de cele autentice, și pot păcăli oamenii să-și introducă datele personale și de card. Astfel de atacuri pot avea consecințe financiare grave pentru victime, care pot să-și piardă economiile și să se confrunte cu dificultăți financiare semnificative.

Mai nou, este alarmant să vedem că băncile par să își retragă responsabilitatea în ceea ce privește despagubirea clienților care au căzut pradă acestor scheme. Chiar și atunci când oamenii și-au pierdut banii din cauza unor acte de fraudă online, aceștia nu sunt întotdeauna despăgubiți, mai ales dacă au furnizat în mod voluntar datele lor personale infractorilor.

Această situație poate crea un climat de nesiguranță și neîncredere în serviciile financiare online, descurajându-i pe oameni să adopte tehnologiile digitale pentru gestionarea finanțelor lor.

Nu în ultimul rând, cetățeanul a început să devină sceptic cu privire la adevaratele intentii ale Guvernului, mai ales după ce, în timpul pandemiei, autoritățile au luat măsuri care cu greu puteau fi imaginabile într-o societate democratică.

Restricțiile impuse, limitarea libertăților individuale și supravegherea sporită în numele sănătății publice au stârnit întrebări și neliniști în rândul cetățenilor. Aceștia se întreabă dacă deciziile guvernamentale sunt într-adevăr motivate de protejarea populației sau dacă există alte interese ascunse la mijloc.

Măsurile excepționale adoptate în perioada pandemiei au generat un climat de neîncredere și au accentuat teama că statul ar putea să își extindă controlul asupra vieții private și a libertăților individuale în alte domenii ale societății.

Astfel, decizia de a limita plățile în numerar este privită cu precauție și suspiciune de către cetățeni, care se tem că aceasta ar putea fi doar încă o etapă către o societate supravegheată și controlată în mod excesiv.