Cât de posibilă e unirea cu R. Moldova?

0
14

Unirea Republicii Moldova cu Romania este o idee romantică care a circulat de-a lungul anilor, dar fără a se concretiza în pași esențiali. Chisinaul a abordat acest subiect cu prudență, evitând, în mare parte, orice discuție deschisă despre unire și acceptând, în schimb, ajutoarele economice oferite de Romania. Autoritățile moldovenești au recurs chiar și la amenințarea cu legislația care pedepsește cei care pun în pericol “statalitatea” Republicii Moldova, încercând să descurajeze ideile prea unioniste.

Cu toate acestea, din momentul conflictului din Ucraina, dinamica a început să se schimbe. Politicieni și companii românești au început să-și facă simțită prezența în Republica Moldova, sub influența unor factori externi, mai ales americani, care au propriile lor interese și văd rolul Chisinaului în contracararea Rusiei. Moscova a acuzat România că se apropie prea mult de Moldova, însă trebuie să avem în vedere că unirea poate să se întâmple oricând, cu condiția să se obțină consensul necesar.

Un aspect important de luat în considerare este precedentul istoric al unificării, care s-a produs sub presiunea Germaniei, dorind să compenseze pierderea Dobrogei către Bulgaria. Cu toate că Basarabia s-a unit cu Romania, aceasta nu a avut un impact semnificativ, deoarece Rusia a pretins în mod constant că teritoriul îi aparține și l-a anexat ulterior. Partenerul strategic actual al României nu a recunoscut niciodată oficial unirea.

Situația actuală este și mai complicată, iar o posibilă unificare ar necesita aprobarea Rusiei, având în vedere influența pe care o exercită în regiune. Deși pare că Basarabia s-ar putea uni cu Romania cât timp americani sunt prezenți în zonă, această situație ar putea să se schimbe după retragerea acestora. Rusia ar putea accepta unirea cu condiția ca aceasta să nu constituie o amenințare la adresa securității sale, și să nu devină un instrument pentru destabilizarea zonei sau o tactică pentru slăbirea Rusiei.

Nu trebuie uitat, însă, că perspectiva basarabenilor asupra unirii este crucială. Unirea cu România în trecut a adus, pentru mulți basarabeni, doar schimbarea unui stăpân cu altul. Romania nu a investit în mod semnificativ în dezvoltarea Basarabiei, teritoriu care a devenit adesea un fel de exil pentru cei considerați indezirabili în vechiul regat. Această percepție ar putea influența rezistența localnicilor la ideea de unificare și arată că procesul de integrare ar trebui să țină cont de istoria complexă și de trăirile locuitorilor din această regiune.

Nu în ultimul rând, o altă problemă de luat în considerare în perspectiva unificării este cea a Autonomiei Găgăuze. În cazul unei unificări între Republica Moldova și România, menținerea autonomiei Găgăuze ar putea ridica întrebări cu privire la necesitatea acordării unor autonomii similare în cadrul României. Aceasta ar include, probabil, discuții despre autonomia Tinutului Secuiesc, o regiune în care există solicitări în acest sens. Cu toate că autonomia Găgăuzei și autonomia Tinutului Secuiesc sunt contexte istorice și culturale diferite, gestionarea acestor cereri și găsirea unui echilibru în ceea ce privește autonomiile regionale ar putea reprezenta unul dintre aspectele complexe în procesul de unificare.

Deocamdată, vestile dinspre Chisinau nu aduc optimism, reflectând o realitate în care actuala putere pare să abuzeze de pârghiile administrative pentru a-și suprima adversarii politici. Practici precum interzicerea unor organe de presă, descalificarea candidaților în alegeri sau chiar desființarea unor partide constituie aspecte ce ar ridica semne de întrebare și critici puternice dacă s-ar fi petrecut în România.