De ce renunță populația la creșterea animalelor?

0
17

Numai în ultimii cinci ani, numărul porcilor din județul Bacău a scăzut cu peste o treime. Numărul bovinelor a scăzut cu 31 la sută, cel al ovinelor și caprinelor cu 17 procente și numai la păsări scăderea a fost mai mică, de numai 5,5%. Pierderile cele mai mari se înregistrează în gospodăriile populației și această scădere constantă a cunoscut o întrerupere doar în perioada “pandemiei”, când populația a intrat într-un fel de stare de spirit similară cu cea din vreme de război și a început să se pregătească pentru cazul unei întreruperi a aprovizionării cu alimente.

Pare din ce în ce mai clar că există o politică aproape oficială a statului care determină populația să renunțe la animale. Scăderea numărului de porcine poate fi legată de creșterea importurilor de carne de porc. Carnea de porc din import, adesea mai ieftină și mai accesibilă în supermarketuri, a redus cererea pentru produsele locale. Această concurență a dus la o descurajare a crescătorilor locali, care au dificultăți în a-și vinde producția și a obține prețuri corecte pentru animale.

Legislația cu privire la creșterea animalelor poate fi un alt factor inhibant. Crescătorii de animale se confruntă cu reglementări restrictive și cerințe administrative costisitoare, care pot afecta direct rentabilitatea afacerilor. De asemenea, reglementările din ultima perioadă care vizează controlul mirosurilor sau gestionarea dejecțiilor animalelor pot reprezenta un alt impediment pentru crescători. Deși intenția acestor reglementări este de a proteja mediul și sănătatea publică, sancțiunile impuse crescătorilor pentru mirosuri neplăcute sau poluarea apei pot fi factori determinanți pentru mulți să renunțe la activitatea de creștere a animalelor din cauza costurilor mari pentru a se conforma acestor cerințe.

Bolile animalelor reprezintă o amenințare majoră pentru industria de creștere a animalelor. În ultimii ani, România a fost afectată de epidemii și focare de boli precum pesta porcină africană și alte infecții transmisibile. Aceste boli pot afecta în mod drastic efectivele de animale și pot conduce la eutanasierea preventivă a animalelor pentru a preveni răspândirea infecțiilor. Aceste măsuri extreme au dus la pierderi financiare majore pentru crescători și au redus încrederea în industria de creștere a animalelor.

Îmbătrânirea populației rurale este un alt factor important care a contribuit la scăderea numărului de animale în gospodăriile populației. Tinerii din mediul rural sunt din ce în ce mai atrași spre alte domenii de activitate și către oportunitățile oferite de mediul urban, iar cei mai în vârstă rămân să gestioneze gospodăriile într-o măsură mai mică. Acest fenomen a dus la o scădere a numărului de crescători de animale, ceea ce a avut un impact negativ asupra efectivelor.

O altă problemă cu impact asupra creșterii animalelor în gospodăriile populației este dispariția islazurilor comunale, locuri tradiționale unde animalele erau adunate pentru păscut. Cu trecerea timpului, aceste spații s-au redus considerabil, limitând posibilitatea creșterii animalelor în mod tradițional. În plus, emigrarea este o opțiune atractivă pentru tinerii din zonele rurale, care caută să-și găsească locuri de muncă mai bine plătite în mediul urban sau în alte țări. Acest exod rural a condus la abandonarea activităților tradiționale de creștere a animalelor în multe comunități rurale.

Toate acestea pot părea elemente disparate, dar dacă ne uităm cu atenție, putem observa anumite constante.