Sibiu, Republica Transilvania – 21 iunie 2035 Într-o descoperire șocantă și macabră, fostul președinte al României a fost găsit mort la reședința sa din Sibiu. Trupul, tras într-o țeapă, într-un mod ce amintește de execuțiile medievale din Țara Românească sub Vlad Țepeș, avea o inscripție în maghiară. Această scenă macabră a stârnit tensiuni în relația deja fragilă dintre Republica Transilvania și Republicile Românești Unite (RRU).
Fostul președinte, care se retrăsese la Sibiu după devastatorul război civil din 2026-2029, era o figură polarizantă. Moartea sa, considerată a fi un asasinat, a determinat guvernul transilvănean din Cluj să acuze serviciile speciale ale RRU de comiterea actului. Într-o declarație, administrația transilvăneană a promis repercusiuni, deși a semnalat și o deschidere pentru negocieri, condiționată de acordul RRU de a exporta o cantitate substanțială de energie.
Transilvania, dezavantajată geografic, fără râuri potrivite pentru energie hidroelectrică, este puternic dependentă de surse externe de energie. În contrast, RRU, cu infrastructura sa energetică robustă, incluzând două centrale nucleare și trei mari stații hidroelectrice pe Dunăre, este un exportator regional semnificativ de energie. Ambele guverne au redus proiectele eoliene și solare din cauza impactului lor asupra agriculturii, intensificând dinamica energetică.
În timp ce Bucureștiul pare neafectat de amenințările militare din Cluj, există o preocupare palpabilă cu privire la influența consilierilor militari ucraineni acum aflați în Transilvania după dispariția Ucrainei. Aceștia ar putea orchestra acțiuni asimetrice țintind activele energetice și agricole critice ale RRU. În consecință, securitatea în jurul acestor locații a fost semnificativ sporită.
Guvernul RRU a emis un avertisment ferm de represalii severe la orice activități teroriste care ar putea proveni din Transilvania. Acest lucru vine în contextul armistițiului fragil impus de Armata Federală Europeană, care a oprit războiul civil chiar în momentul în care forțele unioniste erau pe punctul de a obține o victorie decisivă asupra separatiștilor. În plus, Proclamația de la Mărășești din august 2030 a declarat că RRU nu va mai risca viețile soldaților pentru a recuceri provincia rebelă, lăsând decizia reunificării în mâinile transilvănenilor, făcând totodată clar că nu va fi oferit niciun sprijin pentru condițiile lor de trai sau protecția drepturilor.
În mijlocul acestor evoluții, există o preocupare crescândă în rândul populației vorbitoare de limbă română din Transilvania. Propuneri legislative sugerează că cei care se identifică ca români sau continuă să vorbească română în locul dialectului „transilvănean” impus recent s-ar putea confrunta cu reduceri semnificative ale drepturilor lor.
Pe măsură ce situația rămâne volatilă, comunitatea internațională urmărește cu atenție. Potențialul de escaladare ar putea avea implicații de amploare pentru stabilitatea regională și securitatea energetică.
Compania de Radiodifuziune Scoțiană
Republica Scoția
21 iunie 2035