Un adolescent fotografiază o coloană de tancuri în mișcare cu telefonul său mobil. Fără să se gândească prea mult, el publică fotografia pe Facebook, satisfăcându-și dorința de a împărtăși un moment „interesant” cu prietenii săi.
La scurt timp după aceasta, rachetele inamice, ghidate de tehnologiile de geolocalizare avansate, lovesc exact acea coloană de blindate, distrugând-o complet.
Tânărul nu a înțeles atunci ce pericol reprezenta gestul său, dar a devenit, fără să vrea, parte a unei game mai largi de riscuri generate de publicarea necontrolată a informațiilor online.
Ne pregătim să devenim parte a unui conflict, dar nu suntem pregătiți în niciun fel pentru aceasta. Nu mă refer doar la militari și arme, ci la întregul context social în care trăim. Într-un conflict, atitudinea civililor joacă un rol esențial, iar ignorarea acestui aspect poate duce la consecințe devastatoare.
De aceea, întrebarea nu trebuie să fie doar „Ce arme avem?” sau „Ce tactici folosim?”, ci și „Suntem pregătiți să protejăm informațiile sensibile și să înțelegem pericolele din spatele unei simple imagini publicate?”. Este un aspect fundamental care ar trebui să facă parte din educația noastră cotidiană, nu doar în vremuri de război, ci și în viața de zi cu zi.
OSINT
OSINT (Open Source Intelligence) se referă la colectarea, analiza și utilizarea informațiilor disponibile publicului larg pentru a sprijini activități de informații, securitate națională sau luarea deciziilor strategice. Aceste informații pot proveni din diverse surse accesibile, cum ar fi rețelele sociale, site-uri web, forumuri online, știri, baze de date publice și alte platforme.
OSINT se distinge prin faptul că utilizează surse deschise și legale, oferind acces la un volum mare de date care pot fi analizate pentru a obține informații relevante fără a necesita resurse secrete sau interzise.
Noile rețele neuronale și tehnologiile de inteligență artificială transformă radical conceptul de Inteligență Open Source (OSINT), aducând beneficii semnificative în analiza datelor publice, dar și riscuri majore, mai ales în domeniul securității. Aceasta schimbă profund modul în care se poate accesa și utiliza informația, având implicații grave pentru confidențialitatea personală și siguranța națională.
1. Dezvăluirea pozițiilor strategice: Unul dintre cele mai îngrijorătoare riscuri asociate cu aceste tehnologii este capacitatea lor de a localiza rapid locațiile exacte ale unor obiective sensibile, inclusiv instalații militare, infrastructură critică și rute de aprovizionare. În contextul unui conflict militar, o simplă fotografie postată pe rețelele sociale poate oferi inamicilor informații valoroase despre pozițiile și echipamentele strategice. Aceasta poate duce la atacuri precise și eficiente asupra unor obiective sensibile, punând în pericol securitatea națională și viața celor implicați.
2. Riscuri pentru siguranța personală: Tehnologiile de geolocalizare avansată nu doar că identifică locațiile geografice, dar pot ajuta și la identificarea persoanelor din fotografii. Chiar și imagini neclare sau din unghiuri neobișnuite pot deveni un punct de plecare pentru a asocia o anumită locație cu o anumită identitate. În acest context, persoane obișnuite sau chiar persoane de interes public pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice, amenințări fizice sau șantaj. Într-o eră digitală, astfel de tehnologii deschid ușa unor pericole mai mari legate de intimitatea și siguranța personală a indivizilor.
3. Scurgeri de informații masive: Inteligența artificială și serviciile OSINT nu se limitează doar la geolocalizare; ele pot procesa și analiza uriașe volume de date provenind din surse publice, inclusiv din rețele sociale și bloguri. Astfel, fiecare fotografie sau postare poate contribui la crearea unui mozaic global de informații, care poate fi folosit pentru a construi profiluri detaliate ale locurilor, evenimentelor sau persoanelor. Aceasta poate duce la scurgeri de informații masive care pun în pericol securitatea națională, interesele economice sau chiar viețile celor implicați.
4. Arma informațională: Într-o lume în care informația devine o armă, cei care controlează aceste tehnologii pot exercita un control considerabil asupra fluxurilor de date. Aceste instrumente avansate permit nu doar accesul rapid la informații strategice, dar și manipularea acestora într-un mod care poate afecta securitatea unui stat sau a unei organizații. În mâinile inamicilor sau ale actorilor rău intenționați, aceste instrumente devin extrem de periculoase.
Câteva exemple ale folosirii geolocalizării
Abu Bakr al-Baghdadi – Localizarea liderului ISIS: În 2019, Abu Bakr al-Baghdadi, liderul grupării teroriste ISIS, a fost localizat datorită geolocalizării pe baza unor fotografii publicate de o femeie americană, soția unui jihadist, care se afla într-o casă din Siria. Imaginile și datele din rețelele sociale, combinate cu tehnologia de geolocalizare, au fost folosite pentru a localiza locația exactă a acestuia. Acest lucru a dus la raidul în care al-Baghdadi a fost ucis de trupele speciale americane.
Geolocalizarea pe rețelele sociale în timpul conflictului din Ucraina: Pe parcursul războiului din Ucraina, tehnologiile de geolocalizare și analiza imaginilor au fost folosite pentru a urmări mișcările trupelor și a echipamentelor. Atât soldații, cât și civilii au fost adesea vulnerabili la identificare din cauza postărilor pe rețelele sociale care arătau locații precise ale unităților militare sau ale infrastructurii critice. În multe cazuri, informațiile publicate de civili au fost folosite de inamic pentru a plasa lovituri de rachete asupra unor ținte strategice.
Războiul din Afganistan – Localizarea soldaților prin GPS: În timpul războiului din Afganistan, GPS-ul și tehnologiile de geolocalizare au jucat un rol important în urmărirea mișcărilor trupelor. În 2009, un incident notabil a fost legat de un soldat american care a postat accidental coordonatele sale GPS pe rețelele sociale, ceea ce a permis grupurilor insurgente să îl localizeze și să atace unitatea sa. Acest incident a scos în evidență pericolele geolocalizării în timpul conflictelor armate.
Urmărirea vehiculelor de război prin drone: Tehnologiile de geolocalizare au fost folosite și pentru urmărirea vehiculelor de război prin intermediul dronelor. În conflicte recente, cum ar fi în Siria sau în Ucraina, dronele echipate cu GPS și camere avansate au fost folosite pentru a urmări mișcările echipamentului militar inamic și pentru a localiza posibilele baze și instalații strategice.
Riscurile geolocalizării
Pentru utilizatorii obișnuiți, riscurile sunt multiple și includ expunerea involuntară la atacuri cibernetice sau amenințări fizice. Postările de pe rețelele sociale, care pot părea inofensive, pot dezvălui locația exactă a utilizatorului, ceea ce îl face vulnerabil la furtul de identitate, hărțuire sau chiar atacuri din partea celor cu intenții malefice.
De asemenea, în contexte de conflict, chiar și informațiile aparent banale – precum o fotografie dintr-o vacanță sau dintr-o zonă publică – pot fi folosite de adversari pentru a identifica locația și mișcările unui individ, expunându-l astfel unor pericole directe.
Pentru militari, riscurile sunt considerabil mai grave. În cazul unui conflict, soldații sau personalul militar care postează imagini de pe teren pot dezvălui nu doar pozițiile lor strategice, dar și locația echipamentelor și infrastructurii critice.
Acest lucru poate permite inamicului să efectueze atacuri precise asupra unităților, posturilor de comandă sau altor instalații sensibile. De asemenea, analiza automată a imaginilor poate duce la identificarea rutei de aprovizionare sau la localizarea depozitelor de arme, ceea ce poate influența strategia de apărare și poate compromite întreaga securitate a unei operațiuni.
În astfel de cazuri, riscurile nu sunt doar legate de pierderi materiale, ci și de pierderi de vieți omenești, afectând grav securitatea operațiunilor și integritatea națională.
Măsuri pentru a limita sau a minimiza riscurile
Pentru a reduce riscurile asociate cu tehnologiile de geolocalizare și analiza automată a datelor vizuale, utilizatorii obișnuiți și militarii trebuie să adopte măsuri proactive de securitate.
În primul rând, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de pericolele asociate cu postările de pe rețelele sociale și să limiteze cantitatea de informații sensibile partajate online. Setările de confidențialitate trebuie să fie configurate astfel încât locațiile să fie ascunse sau să fie excluse din fotografii.
În plus, aplicațiile care permit geolocalizarea automată a imaginilor ar trebui să fie dezactivate, iar fotografiile să fie manipulate înainte de a fi distribuite public, pentru a preveni identificarea locurilor precise.
În ceea ce privește militarii, personalul trebuie să fie instruit în tehnici de securitate digitală și să înțeleagă pericolele asociate cu utilizarea tehnologiilor de geolocalizare în condiții de conflict.
Măsurile de protecție pot include utilizarea echipamentelor care să blocheze semnalele GPS, anonimizarea imaginilor sau chiar interzicerea completă a publicării de imagini în zonele sensibile. De asemenea, utilizarea rețelelor private și criptate pentru comunicare și distribuirea de informații este esențială pentru a preveni accesul neautorizat la datele critice.
În plus, investirea în tehnologii care pot detecta și neutraliza serviciile de geolocalizare de tip OSINT, dar și stabilirea unor protocoale clare de siguranță pentru manipularea informațiilor vizuale, sunt măsuri vitale pentru protejarea securității naționale și individuale.
Capacitatea publicului românesc de a respecta sfaturile privind securitatea digitală
Publicul românesc, ca și alte segmente de populație globală, a fost expus în mod constant la cultura postărilor pe rețelele sociale, unde granițele între viața personală și publică sunt adesea neclare.
Mulți utilizatori, în special tineretul, sunt obișnuiți să posteze orice — de la imagini din vacanțe, la detalii din viața cotidiană sau chiar evenimente de importanță personală. Această atitudine, amplificată de dorința de validare socială și de necesitatea de a împărtăși fiecare moment, poate face dificilă respectarea sfaturilor privind securitatea digitală, mai ales în ceea ce privește protejarea locurilor sau a informațiilor sensibile.
Deși există o conștientizare tot mai mare asupra riscurilor asociate cu postările online, educația digitală a publicului larg este încă la un nivel relativ scăzut. Mulți nu sunt conștienți de pericolele ascunse ale geolocalizării automate sau ale tehnologiilor OSINT care pot analiza rapid fotografiile postate.