Trăim într-o epocă în care informația este una dintre cele mai valoroase resurse, dar și una dintre cele mai controversate. Odată cu expansiunea mass-mediei digitale, linia de demarcație dintre informare obiectivă și propagandă devine din ce în ce mai subțire. O dezbatere fundamentală în acest context este rolul surselor de știri finanțate de stat. Acestea sunt mijloace de informare publică sau instrumente de propagandă?
Dubla măsură în definirea propagandei
Dacă acceptăm ideea impusă de Occident conform căreia Russia Today, Sputnik sau Xinhua fac propagandă pentru că sunt finanțate de guvernele lor, atunci apare o dilemă: de ce Vocea Americii, Europa Liberă, BBC sau France 24 nu sunt catalogate drept propagandă, deși beneficiază de finanțare guvernamentală? De ce rețelele sociale înștiințează utilizatorii că unele instituții media sunt controlate de stat, dar nu aplică aceleași etichete tuturor?
Realitatea este că distincția dintre informare și propagandă nu este stabilită de cetățeanul de rând, ci de autorități. Cetățeanul consumă informația pe care o primește, dar etichetarea unui post de radio drept sursă de informare obiectivă sau drept instrument de influențare depinde de cine deține controlul narativului.
Cine decide ce este propagandă?
Dacă propaganda este definită drept informație difuzată pentru a influența opinii într-o anumită direcție, atunci toate posturile de radio guvernamentale pot fi considerate propagandistice. Statele au interesul să promoveze propriile valori, politici și puncte de vedere în rândul populației interne și externe. Diferența esențială este cine controlează discursul global.
Posturile finanțate de state occidentale sunt promovate ca fiind independente, deși sunt subvenționate de guvernele lor, iar politica editorială este, fără îndoială, influențată de acestea. Pe de altă parte, posturile finanțate de guverne considerate „rivale” sunt stigmatizate ca instrumente de propagandă. Această diferențiere nu este făcută de cetățean, ci de instituții care dețin controlul fluxului de informații.
Există informare pură?
Orice sursă de informații vine cu o doză de subiectivitate, fie prin selecția știrilor, fie prin modul în care sunt prezentate. Adevărul absolut este greu de atins, iar ceea ce unii consideră informare alții pot considera manipulare.
Tăierea finanțării Vocea Americii și Europa Liberă: un capăt de lume?
Nu cred. Guvernul SUA dispune de suficiente pârghii pentru a influența discursul global, indiferent de existența acestor posturi de radio. Mass-media privată, companiile de tehnologie, think-tank-urile influente și mecanismele diplomatice contribuie la modelarea percepțiilor publice și la combaterea informațiilor care nu corespund intereselor sale strategice.
Chiar dacă anumite canale de propagare a mesajului dispar sau sunt restructurate, apar altele noi care preiau același rol, adaptându-se noilor contexte informaționale și tehnologice. Puterea narativului rămâne, în esență, acolo unde se află puterea politică și economică.